Este vorba atât de oameni de afaceri, cât şi de 'persoane expuse politic', respectiv responsabili politici sau rude ale acestora. De asemenea, în unele cazuri conturile secrete constituite la HSBC se pare că au fost folosite direct în efectuarea unor tranzacţii rezultate în urma unor fapte de corupţie, în timp ce în alte situaţii banca a continuat să furnizeze servicii persoanelor ce erau acuzate public că ar fi comis delicte economice.
Deşi începând din anul 1998 banca era obligată să reevalueze situaţia clienţilor cu un grad ridicat de risc, ea a continuat să accepte depozite ale unor persoane bănuite de delicte grave şi care şi-au acoperit astfel banii murdari cu ajutorul solidului secret bancar elveţian.
La solicitarea publicaţiei The Guardian, banca a susţinut că au fost verificate şi lichidate conturile multor persoane suspecte, dar a recunoscut că au fost menţinute mai departe multe alte conturi de aceeaşi natură.
Cu ajutorul datelor furnizate de un informatician fost angajat al băncii HSBC, Herve Falciani, mai mulţi ziarişti au realizat o investigaţie jurnalistică în urma căreia a fost întocmită aşa-numita 'listă Falciani' pe care se regăsesc peste 106.000 de persoane provenite din majoritatea ţărilor lumii, care şi-au creat conturi la această bancă, precum şi circa 20.000 de companii din paradisurile fiscale prin intermediul cărora au fost transferate peste 180 de miliarde de euro, titularii acestor sume sustrăgându-se astfel de la plata impozitelor în ţările lor.
AGERPRES
