Roşu pe toată linia la majoritatea burselor importante din lume. Declanşat de criza creditelor ipotecare din Statele Unite, declinul nu a ocolit nici Europa, nici Asia, transmiţându-şi efectele şi la Bucureşti.
Şapte şedinţe consecutive de depreciere, până vineri, pentru toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti, într-o săptămână în care nu au fost scutite de pierderi nici acţiunile BRD Groupe Société Générale, care tocmai anunţase rezultate financiare de excepţie. Leul a resimţit şi el, indirect, efectele crizei de peste Ocean, urmând tendinţa de depreciere regională declanşată de pierderea încrederii investitorilor în pieţele emergente. Vineri, cursul de schimb ajunsese la 3,27 lei pentru un euro, cel mai ridicat de la începutul lunii iunie.
Cu o piaţă mult mai puţin lichidă, leul s-a putut considera norocos faţă de monedele celorlalte state din regiune. Deprecierea sa – 4,6% de la începutul crizei pieţelor internaţionale – a fost de patru ori mai accentuată decât în cazul zlotului polonez, dar inferioară pierderilor suferite de forintul ungar – 5,36% – şi de monedea turciei – 8,81%
În ţările baltice, veştile proaste au fost dublate de scăderea preţului proprietăţilor imobiliare, după cinci ani în care au crescut spectaculos. Creditele ieftine şi entuziasmul aderării la UE au scumpit proprietăţile de cinci ori faţă de nivelul din 2002, reuşind să condenseze, într-un interval extrem de scurt, avansul previzionat iniţial de analişti pentru o perioadă de 20-25 de ani. Acum începe declinul, pe măsură ce piaţa se stabilizează şi investitorii se îndreaptă spre plasamente mai spectaculoase. Noile ţinte: Bulgaria şi România, către care se îndreaptă un volum mare de fonduri speculative, potrivit directorului general al agenţiei imobiliare regionale Oberhaus, Peter Morris, citat de Reuters. Ca urmare, de la începutul anului, preţurile proprietăţilor au scăzut cu 8% în Letonia şi cu 5% în Estonia şi Lituania.
Centrul şi estul Europei resimte, totuşi, abia „la mâna a doua“ efectele furtunii pe pe pieţele financiare puternice. Miniştrii finanţelor de la Londra, Paris şi Berlin nu mai prididesc să transmită mesaje de liniştire a investitorilor, alarmaţi de pierderile mari înregistrate pe burse, arătând că economiile ţărilor lor sunt puternice şi că nu avem de-a face cu o prăbuşire, ci doar cu o corecţie a pieţelor. Joia trecută, cele mai importante acţiuni europene au scăzut cu peste 3%, cel mai grav declin înregistrat într-o singură zi în ultimii patru ani. „Joia neagră“ a atins şi indicii americani, provocându-le pierderi de 1%, dar mai ales pe cei asiatici. Nu a scăpat neafectată nici piaţa chineză, cea care părea să îşi poată menţine neîntreruptă seria de creşteri indifernt de problemele celorlalte pieţe.
O singură măsură a reuşit, vineri, să întrerupă declinul burselor internaţionale. Rezerva Federală americană (Fed) a redus cu 0,5 puncte procentuale, la 5,75%, dobânda cu care acordă împrumuturi băncilor. Mişcarea, menită să calmeze pieţele financiare, şi-a atins pentru moment scopul. Acţiunile europene şi americane şi-au revenit uşor, iar investitorii şi traderii sunt convinşi că nu mai este decât un pas până la următoarea măsură aşteptată de piaţă: reducerea dobânzii de referinţă pentru dolar, situată în prezent la 5,25%.
