"Tabloul de bord al UE în domeniul transporturilor" este un document de referinţă care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 30 de categorii cuprinzând toate aspectele sectorului transporturilor
Potrivit acestui document, Olanda se află în fruntea tabloului de bord în domeniul transporturilor pentru al treilea an consecutiv, cu rezultate foarte bune la 15 categorii, urmată de Suedia, Germania şi Austria. Deşi aceste ţări au puncte forte în domenii diferite, toate au în comun un cadru pentru investiţii robust, punctaje ridicate în domeniul siguranţei transporturilor şi rezultate bune în ceea ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei UE.
Pe ultimul loc în tabloul de bord în domeniul transporturilor se află România, din cauza unor note foarte scăzute pentru calitatea infrastructurii de transport (rutiere, feroviare şi portuare) precum şi pentru finalizarea reţelei trans-Europene de transport (TEN-T). Cu toate acestea, satisfacţia consumatorilor faţă de transportul urban, feroviar şi aerian a crescut. De asemenea, în România satisfacţia faţă de transportul aerian este una din cele mai mari din UE.
"Tabloul de bord are rolul unui semn de circulaţie, indicând drumul de urmat şi distanţa care rămâne să fie parcursă. Acesta este un instrument util pentru noi, pentru statele membre şi pentru părţile interesate, care ne ajută să stabilim unde acţionăm corect şi unde sunt necesare investiţii şi acţiuni suplimentare" a declarat comisarul european pentru Transporturi, Violeta Bulc.
Tabloul de bord în domeniul transporturilor reuneşte date provenite din diverse surse publice, precum Eurostat, Agenţia Europeană de Mediu şi Forumul Economic Mondial.
Master Planul General de Transport (MPGT) al României, în forma actuală aprobată, vizează două perioade de programare consecutive, respectiv 2014 – 2020 şi 2020 – 2030, fiind prevăzută, printre altele, continuarea şi finalizarea autostrăzilor Lugoj – Deva (loturile 2, 3, 4) şi Sebeş – Turda (loturile 1, 2, 3, 4), până în anul 2022, reiese dintr-un comunicat de presă al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
'Prin adoptarea sa de către Guvernul României prin HG nr. 666/2016, Master Planul General de Transport al României este documentul strategic de referinţă care defineşte nevoile de finanţare simultan cu cele de dezvoltare teritorială a infrastructurii rutiere, având ca orizont de timp anul 2030. Master Planul General de Transport al României în forma aprobată vizează două perioade de programare consecutive, 2014 – 2020 şi 2020 – 2030, principalul beneficiu fiind reprezentat de stabilirea unei strategii clare de dezvoltare a infrastructurii rutiere ca rezultat a unui proces de analiză, diagnoză şi prioritizare a proiectelor parte din reţeaua TEN-T. Un prim obiectiv stabilit în sarcina Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere este acela de implementare a proiectelor prevăzute în MPGT în funcţie de programul de eşalonare a acestora', se arată în comunicatul citat.
AGERPRES
