Specialistii sunt de parere ca, in ultimii zece ani, numarul celor care participa la licitatiile organizate in Romania de casele specializate este din ce in ce mai mare. Explicatia este simpla: tot mai multi dintre acestia au inteles ca investitiile in obiecte de arta pot aduce profituri interesante. “Numarul participantilor la licitatiile organizate in Romania a crescut constant. Totusi, ponderea cumparatorilor straini s-a redus la 3-5%”, precizeaza Mihail Papagheorghiu, d
Specialistii sunt de parere ca, in ultimii zece ani, numarul celor care participa la licitatiile organizate in Romania de casele specializate este din ce in ce mai mare. Explicatia este simpla: tot mai multi dintre acestia au inteles ca investitiile in obiecte de arta pot aduce profituri interesante.
“Numarul participantilor la licitatiile organizate in Romania a crescut constant. Totusi, ponderea cumparatorilor straini s-a redus la 3-5%”, precizeaza Mihail Papagheorghiu, directorul casei de licitatii Alis.
Trebuie spus, insa, ca, spre deosebire de alte domenii, investitia de arta se apreciaza pe termen mediu si lung.
Lucrarile lui Rudolf Schweitzer-Cumpana, spre exemplu, se vindeau in perioada 1995-1998 cu preturi intre 300 si 1.700 de euro, iar acum aproape tot ceea ce poarta aceasta semnatura este adjudecat frecvent la preturi intre 3.000 si 7.000 de euro.
Potrivit monitorizarilor realizate de tudor-art.com, numarul de vanzari realizate in 2005 la casele de licitatii Alis si Monavissa indica pictura (514 lucrari adjudecate) ca fiind preferata romanilor. Grafica este pe locul urmator, iar pe ultima pozitie se situeaza sculptura.
Cei interesati sa cumpere un tablou sau un obiect decorativ valoros pot, in principiu, dormi linistiti. Riscurile pe care le implica o asemenea investitie sunt teoretic eliminate sau, cel putin, micsorate, prin prevederile legale. Mai exact, se garanteaza anonimatul pentru iubitorii de arta care scot cateva zeci de mii de euro din buzunar. “Am introdus in legea patrimoniului o prevedere potrivit careia numai vanzatorul se inregistreaza, iar cumparatorul este anonim”, explica pictorul Vasile Parizescu, presedintele Asociatiei Colectionarilor din Romania.
Directorul casei de licitatii Monavissa, Alexandru Ghildus, spune ca romanii opteaza cu precadere pentru lucrari de pictura romaneasca si straina, dar si pentru obiecte decorative din sticla si din argint. Un portelan de Sèvre, de exemplu, a fost adjudecat in acest an in locatia mentionata cu 2.500 euro.
“Colectionarii straini aleg obiecte de arta de dimensiuni mai mici, in timp ce romanii opteaza pentru tablouri, covoare de colectie, icoane si mobilier foarte vechi”, spune si Magdalena Badea, administratorul casei de licitatii “Hanul cu Tei”.
De-a lungul timpului insa, cativa factori au influentat o restructurare a grupului cumparatorilor de arta de pe piata locala. “Aparitia, prin reprezentanti, in salile de licitatie a cumparatorilor care fac plasamente inteligente de bani este probabil cel mai mare castig al pietei de arta”, este de parere Dan Tudor. In opinia sa, acestia pot asigura alinierea preturilor artei romanesti la cele cunoscute pe pietele de profil cu traditie.
Toti specialistii din domeniu ii sfatuiesc pe colectionarii romani sa cumpere, intrucat preturile obiectelor de arta de pe piata autohtona sunt mult sub cotatiile pe care le vor cunoaste dupa aderarea la Uniunea Europeana. “In acest moment, la noi se vinde la preturi mult sub valoarea reala a operelor de arta. Un Grigorescu, spre exemplu, valoreaza intre 300.000-400.000 de euro”, spune Vasile Parizescu. si Dan Tudor este de parere ca alinierea preturilor dupa integrarea in UE, cand operele de arta vor circula nestingherit, poate imbogati pe multa lume.
In ceea ce-i priveste pe cei care doresc sa cumpere anumite obiecte care nu se mai gasesc pe piata, mai pot incerca peste 15-20 de ani. Aceasta este perioada dupa care, potrivit lui Vasile Parizescu, operele din colectiile private reintra in circuit.
“Aparitia, prin reprezentanti, in salile de licitatie a cumparatorilor care fac plasamente inteligente de bani este probabil cel mai mare castig al pietei de arta.”
Dan Tudor,
coordonatorul proiectului tudor-art.com
TOP VANZARI PICTURA (2005)
| Casa Alis | (lei noi) |
| 1. Nicolae Grigorescu, “Drum de tara” | 120.000 |
| 2. Nicolae Grigorescu, “Car cu boi” | 135.000 |
| 3. Nicolae Grigorescu, “Un Calaras” | 113.128 |
| 4. Nicolae Grigorescu, “Cioban in iarba” | 105.000 |
| 5. Nicolae Tonitza, “Lucia” | 73.000 |
| 6. Nicolae Grigorescu, “Car cu boi” | 68.000 |
| 7. Nicolae Grigorescu, “Cap de fata” | 60.520 |
| 8. Dumitru Ghiata, “Piata la Turnu-Severin” | 57.500 |
| 9. Jean Cheller, “Ulcele cu flori” | 55.000 |
| 10. Iosif Iser, “salvarii albastri” | 52.500 |
| Casa Monavissa | (euro) |
| 1. Ivan Konstantinovich Aivazovsky, “Clar de luna” | 25.735 |
| 2. Iosf Iser, “Tataroaice” | 15.000 |
| 3. Camil Resu, “Fete pe marginea apei” | 5.000 |
| 4. Jean Cheller, “In mahala” | 4.000 |
| 5. Gheorghe Vanatoru, “Natura statica cu flori si carte” | 3.530 |
| 6. Samuel Mutzner, “Casa cu arcade si gradina” | 3.500 |
| 7. Rudolf Schweitzer Cumpana, “La birt” | 3.500 |
| 8. Nicolae Tonitza, “Balcic” | 3.465 |
| 9. Jean Cheller, “Flori in vas negru” | 3.250 |
| 10. Ipolit Strambu, “Dupa baie” | 3.200 |