Nulitatea absoluta a contractului de fidejusiune/cautiune CEC-Sov Invest a fost argumentata de conducerea institutiei bancare prin neicadrarea i obiectul de activitate si prin ilegalitatea unei singure semnaturi, aceea a lui Camenco Petrovici. in plus, CEC considera ca implicarea sa ca garant este nula si pentru ca, la semnarea contractului i-a fost ascunsa valoarea reala a unitatii de fond FNI.
Considerind ca documentul aflat i litigiu este i realitate un contract de asigurare care garanteaza o despagubire pentru eventuala producere a unui risc, presedintele Ion Ghica este convins ca obiectul de activitate a CEC, asa cum reiese acesta din Legea bancara nr. 59/1998, este excedat. in consecinta, contractul este nul. Statutul CEC demonteaza isa scenariul cu asigurarea. CEC putea si ica mai poate sa practice „emiterea si negocierea de garantii pentru aranjamente de plata, i tara si/sau i strainatate, proprii, ale tertilor si/sau i favoarea acestora”. Obiectia nu sta deci i picioare.
Idem cea privitoare la necunoasterea de catre conducerea institutiei a valorii unitatii de fond FNI, „umflate” la 103.720 lei bucata, cind i realitate facea itre 200 si 7.000 lei. CEC a investit i unitatile de fond, era actionara la SC Sov Invest SA. Mai mult, prin CEC- Valori Mobiliare SA, institutia era si distribuitoare a unitatilor de fond. „Daca ar fi avut o pozitie corecta, CEC ar fi trebuit sa se sesizeze din timp de asa invocata aparenta valoare marita a unitatilor de fond, dar prin activitatea sa a facut tot posibilul pentru atragerea continua de investitori, cu consecinta mentinerii valorii ridicate a unitatii de fond”, afirma avocatul Doru Bajan.
Angajamentele CEC se duc pe apa Simbetei
Actuala conducere a CEC este gata de orice, numai sa nu plateasca investitorilor miliardele datorate. Este i stare sa anuleze pina si cel din urma act semnat numai de Camenco Petrovici, i calitatea sa de presedinte, conform statutului CEC. Haosul ce s-ar putea crea, avind i vedere, spre exemplu, contractele de achizitii icheiate de CEC, unele dintre ele ajunse i instanta, reprezinta nimic pe linga spectrul executarii garantiei. Este ceea ce reiese din apelul CEC: „lipsa celei de-a doua semnaturi pe un astfel de contract este sanctionata cu nulitatea absoluta, indiferent cite alte acte sau contracte ar putea avea aceeasi soarta.”
Nici o societate comerciala care desfasoara activitati bancare nu poate face acest lucru fara autorizarea acordata de Banca Nationala. CEC s-a transformat i banca i anul 1996, moment i care ar fi trebuit sa i se aplice regula generala si sa fie autorizat de BNR. Cu toate acestea, BNR i-au trebuit trei ani de zile pentru a pune i aplicare legea. Timp i care CEC a functionat nestingherit ca banca, fara a avea dreptul sa o faca. Nimeni din sistemul de control al sectorului bancar nu s-a sesizat asupra acestei ilegalitati.
Autorizarea CEC i 1999 s-a facut pe actualul statut, cel pe care Ministerul Finantelor si institutia bancara condusa de presedintele Ioan Ghica l-ar dori acum ilegal. Pe baza acestui statut, presedintele Camenco Petrovici angaja i mod absolut legal institutia doar prin propria-i semnatura. Situatie speciala i sistemul bancar, avind i vedere ca i cazul celorlalte banci, legislatia bancara din 1991 pina azi prevede obligativitatea a doua semnaturi. Toate datele pledeaza i favoarea concluziei ca statul, unic actionar la CEC, a primit derogare de la stat, prin hotarire a guvernului, de la principiul celor doua semnaturi. Fapt recunoscut ca perfect legal de catre BNR i 1999, prin autorizarea functionarii CEC.    

FNI – scurt istoric financiar
· De la data ifiintarii FNI si pina la data de 24.05.2000, cind activitatea a fost sistata, societatile de administrare autorizate au emis 318.512 carnete, din care 255.859 (80,3%) iregistrau sold, iar 62.653 (19,7%) erau complet lichidate la aceasta data.
· Persoanele fizice si juridice au investit prin cumpararea de unitati de fond i itreaga perioada de la ifiintarea FNI si pina la data de 24.05.2000, suma totala de 7.444,6 miliarde lei.
· Valoarea totala rascumparata de la ifiintarea FNI pina la 24.05.2000 este de 6.298,3 miliarde lei, din care 3.068,9 miliarde lei reprezinta rascumparari din sumele subscrise, iar 3.229,4 miliarde lei rascumparari din cresterile unitatii de fond .
· Numarul unitatilor de fond aflate i circulatie la data de 24.05.2000 este de 75.117.285, mai mare cu 40.889.442 decit ultimul numar raportat de SC Sov Invest SA catre CNVM la 15.05.2000 (34.227.843 unitati).
Sursa: Raportul Ministerului FinanL?elor,
Departamentul Politica Impozitelor si Administrarea Veniturilor, Directia Generala Control Fiscal