Săptămâna aceasta, 35 de şcoli de afaceri din întreaga lume vin în Capitală pentru a informa tinerii români despre condiţiile de admitere în programele de MBA.
Tot mai mulţi români care îşi doresc o carieră de top management urmează programe de MBA la cele mai bune şcoli de afaceri din lume. Interesul ridicat al conaţionalilor noştri pentru acest tip de masterat atrage la Bucureşti universităţi de prestigiu. „În fiecare an, analizăm pieţe noi şi le identificăm pe cele care au un număr mare de intelectuali interesaţi să-şi dezvolte cariera. Am observat că un număr important de români dau testul GMAT şi că şcolile de afaceri devin tot mai interesate de candidaţii din ţara dumneavoastră, aşa că, în 2007, am decis să organizăm primul târg de MBA-uri din România“, spune Zoia Zaiţeva, operations manager la World MBA Tour. „Evenimentul a fost un mare succes, şcolile de afaceri au fost foarte mulţumite, aşa că am decis să venim şi anul acesta“, adaugă Zoia Zaiţeva.
Instituto de Empresa (IE) din Madrid, şcoală de business cotată între primele zece din lume, care oferă mai multe programe de masterat, inclusiv în limba engleză, a devenit o atracţie pentru români în ultimii ani. „World MBA Tour este o oportunitate foarte bună pentru noi să întâlnim candidaţi deosebiţi din ţara dumneavoastră. Anul acesta, ne aşteptăm să avem în jur de zece studenţi români în programele noastre“, spune Deise Leobet, reprezentanta universităţii.
Pentru cei care nu au resursele financiare să plătească şcolarizarea, IE Business School a încheiat acorduri cu mai multe bănci, care oferă credite pentru o perioadă de până la opt ani şi cu o perioadă de graţie de până la 18 luni de la absolvire. În plus, universitatea acordă şi burse celor mai buni studenţi. „Candidaţilor foarte competitivi şi cu potenţial mare le oferim mai multe tipuri de burse. Pentru studenţii din Europa de Est avem, de exemplu, o bursă «Diversity in Management», care finanţează până la 50% din costurile de şcolarizare“, spune Deise Leobet.
Şi universitatea INSEAD din Franţa oferă burse, pentru care se pot înscrie în competiţie şi tinerii din ţara noastră. În ultimii ani, valoarea medie a sprijinului financiar acordat a fost cuprinsă între 10.000 şi 12.000 de euro. În cele mai multe cazuri, însă, românii care decid să urmeze un masterat în administrarea afacerilor sunt profesionişti care au avut deja o carieră de succes; ei nu aleg universitatea în funcţie de bursele oferite, ci în funcţie de renumele şi locul pe care aceasta îl are în clasamentele internaţionale.
Cristian Ionescu, directorul general al Coface România, a decis în 2005 să urmeze un Executive MBA şi a început să analizeze cele mai renumite programe din Europa. Anul trecut, a început cursurile la universitatea INSEAD. „Am ales această şcoală pentru poziţia privilegiată în topurile europene, INSEAD plasându-se în fiecare an pe locul 1 sau 2 şi mereu în top 10 mondial“, spune Cristian Ionescu. „Am studiat piaţa din România pentru acest tip de program, dar niciunul nu îmi oferea garanţia unui program de elită şi cu profesori şi studii de caz de ultimă oră la nivel internaţional. Nu am dorit să obţin o diplomă, ci să mă pregătesc să devin un lider cu o abordare la nivel global şi să pot accesa poziţii într-o ligă superioară de business, în orice ţară a lumii“, adaugă el.
Deşi utilitatea programelor de MBA a început să fie contestată în ultimii ani în ţara noastră, există multe poveşti de succes ale românilor care au studiat la cele mai bune universităţi din lume şi care, la întoarcerea în ţară, au obţinut poziţii în top management. Este şi cazul lui Adrian Băicuşi, care a absolvit încă din 1994 un Executive MBA la Harvard Business School. „Când vrei să începi o carieră şi mai ales când eşti conştient că vrei să înveţi cât mai multe pentru a rezista competiţiei, vei încerca tot posibilul să foloseşti orice oportunitate. Iar Harvard a fost o asemenea oportunitate. Ceea ce trebuie înţeles este faptul ca Harvard a fost un început de drum pentru mine, o lansare în viaţă, şi nu o încununare a unei munci“, spune Adrian Băicuşi, general manager al Siemens România. „Pentru mine, valoarea MBA-ului a fost incomensurabilă. Este ca şi cum ai descoperi o altă lume, dar o lume exprimată la superlativ. Când pleci de acolo, eşti pregătit să faci faţă multor situaţii extreme de afaceri“, conchide Băicuşi.
Adrian Baicusi
A absolvit un Executive MBA la Harvard Business School în 1994. Mărturiseşte că programul este extrem de dur şi se desfăşoară într-un ritm foarte rapid.
În fiecare zi, studentul trebuie să analizeze două-trei studii de caz, pe care le dezbate apoi cu colegii de echipă şi cu profesorii. Într-o perioadă extrem de scurtă, MBA-ul de la Harvard te obligă să faci faţă unui număr extrem de mare de studii de caz de afaceri şi induce astfel studentului, intensiv, o experienţă pe care o persoană ar putea să o acumuleze după 10-15 ani de practică. La întoarcerea în ţară, a obţinut funcţii de top management. De aproape cinci ani, este director general al Siemens.
Cristian Ionescu
A decis în 2005 că vrea să urmeze nu un MBA, ci un Executive MBA la INSEAD. Cursurile le-a început anul trecut. Diferenţa dintre cele două tipuri de programe este că în timp ce un simplu MBA se adresează în special celor aflaţi la început de carieră, un Executive MBA se adresează persoanelor care au deja o experienţă managerială de cel puţin cinci ani.
În promoţia sa sunt 74 de persoane din 33 de ţări. Toţi colegii deţin poziţii de top management în multinaţionale.
Unul dintre atuurile INSEAD este o reţea de 18.000 de absolvenţi, în peste 150 de ţări, pe care fiecare dintre ei o poate folosi pentru nevoile proprii de business.
Ce contine dosarul pentru MBA
• Cerinţele de admitere la un MBA variază de la şcoală la şcoală. În general, dosarul trebuie să conţină un CV, o scrisoare de intenţie, două-trei recomandări de la şefi, colegi sau foşti profesori şi două până la cinci eseuri pe temele solicitate de universitate.
• Candidatul trebuie să susţină şi testele TOEFL şi GMAT. Cel dintâi verifică dacă aplicantul are un nivel corespunzător de cunoştinţe de limba engleză pentru a studia la nivel academic. GMAT verifică, pe lângă cunoştinţele de limbă engleză, şi capacitatea candidatului de a gândi logic.
• O cerinţă a multor programe de MBA de top este experienţa profesională. Reprezentanţii birourilor de admitere consideră că o persoană are nevoie de o experienţă de muncă de cel puţin doi ani pentru a putea beneficia la maximum de acest program.
