Tunurile sunt îndreptate, pe bună dreptate, către noul Birou Național Judiciar. E evident că sistemul juridic maghiar are nevoie de o revizie generală, însă în paralel, spune Comisia, niciun alt stat nu are un sistem la fel de centralizat ca al Ungariei. Așa s-a ajuns ca președintele Biroului să fie numit pentru un mandat de nu mai puțin de nouă ani și să aibă puterea de a selecta judecătorii și managementul operațional al curților. Sunt prea multe prerogative pentru o singură persoană, spune răspicat Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei. În plus, nu trebuie omis că ocupanta postului, Tunde Hando, este soția unui influent membru al partidului de guvernare, Fidesz.
Consiliul Europei, compus din 47 de state membre, stă adesea în umbra Uniunii Europene. Totuși, Ungaria nu e nepăsătoare la criticile domnului Jagland, cu atât mai mult cu cât sentințele Consiliului au contribuit la evaluarea dură făcută de UE. Or, Ungaria se află în toiul negocierilor cu FMI pentru un nou acord de tip stand-by în valoare de 26,5 miliarde de dolari, care trebuie aprobat și de oficialii Uniunii. Iar domnul Jagland, să nu uităm, este în cercul de apropiați ai președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
Una la Budapesta, alta la Bruxelles
Luna aceasta, miniștrii de finanțe ai UE au decis să suspende alocarea unor fonduri de 495 de milioane de euro, pe motiv că Ungaria nu-și va atinge ținta de deficit pe 2013. Hotărârea a stârnit nemulțumiri aprige la Budapesta, guvernul subliniind că, din cele 27 de state membre, 23 au un istoric al neîndeplinirii țintelor, însă Ungaria este prima penalizată. Apoi, spiritele s-au încins cu ocazia discursului ținut de premierul Viktor Orban pe 15 martie, zi națională de aniversare a revoluției de la 1948. Adresându-se unei mulțimi de peste 200.000 de oameni, Orban a reafirmat că Ungaria nu va deveni „o colonie“ și i-a comparat pe oficialii UE cu „niște costume croite impecabil“, similare cu „uniformele cu epoleți“ purtate de liderii URSS. Purtătoarea de cuvânt a domnului Barroso a replicat imediat că domnul Orban nu înțelege principiile democrației. Un lucru e cert: așa cum afirmă un oficial occidental, cu un asemenea tip de discurs, Ungaria poate să-și ia la revedere de la posibilele investiții străine.
Și totuși, guvernul domnului Orban e mult mai dispus la concesii decât arată la suprafață: în final, unul e tonul pe care trebuie să-l folosești cu poporul, altul cel cu care te adresezi birocraților europeni îmbrăcați la patru ace. Așa se explică faptul că evaluarea Comisiei de la Veneția s-a făcut chiar la inițiativa miniștrilor maghiari, iar legislația care reglementează recunoașterea bisericilor și mass-media a fost deja reformulată pe alocuri. Iar acum Executivul ia măsuri și în privința reformei juridice, astfel încât să mai reducă din privilegiile doamnei Hando. 
Totuși, ultimul raport asupra co­rup­ției publicat de Transparency International aduce numai vești proaste. E adevărat, Fidesz a reușit, parțial, să dezbine cercurile de interese socialiste care dominau mediul de ­business, însă rezultatele au dezamăgit, un grup de moguli fiind înlocuit de altul. Pe scurt, Ungaria a ajuns pe mâna unor „puternice grupuri de interese“. De cealaltă parte, guvernul insistă că a luat „măsuri intensive“ împotriva acestui desfrâu politic. Din fericire, în curând își încep activitatea procurorii anticorupție, iar toate proiectele de lege aflate în dezbatere vor fi revizuite. 
Cel mai bun punct de pornire ar trebui să fie achizițiile publice; potrivit calculelor Transparency International, o pondere imensă, de 65%-75% din totalul dosarelor, este viciată de activități de corupție. Cifră care nu face decât să sporească popularitatea formațiunii de extremă dreaptă Jobbik, tot mai mulți alegători ajungând la concluzia că Fidesz și „amicii“ săi și-au împărțit țara între ei, felie cu felie, ca pe un salam gigant.
Orban a reafirmat că Ungaria nu va deveni «o colonie» și i-a comparat pe oficialii UE cu «niște costume croite impecabil», similare cu «uniformele cu epoleți» purtate de liderii URSS.