Hotărâţi să taie la sânge cheltuielile, managerii nu mai apelează la consultanţii de specialitate. Aceştia îi atenţionează: supravieţuirea nu este o formulă constructivă în management. Specialiştii în management strategic spun că trăim o criză sistemică, în care nimeni nu ştie ce-o să se întâmple. „Noţiunea de strategie în situaţia actuală este un nonsens, pentru că presupune capacitatea de a vedea în viitor. Or, nimeni nu poate face previziuni.”
Hotărâţi să taie la sânge cheltuielile, managerii nu mai apelează la consultanţii de specialitate. Aceştia îi atenţionează: supravieţuirea nu este o formulă constructivă în management.
Specialiştii în management strategic spun că trăim o criză sistemică, în care nimeni nu ştie ce-o să se întâmple. „Noţiunea de strategie în situaţia actuală este un nonsens, pentru că presupune capacitatea de a vedea în viitor. Or, nimeni nu poate face previziuni.” Adrian Stanciu, managing partner la Human Synergistics, aduce nenumărate argumente din mediul economic românesc, dar şi internaţional, pentru a-şi susţine afirmaţiile. Un lucru este cert: directorii companiilor nu sunt pregătiţi pentru furtuna care s-a abătut şi asupra României. „Managementul nostru este orientat spre coerciţie. În mod paradoxal, deşi managementul de criză se bazează pe forţă, în contextul dat este nevoie de orientare spre oameni”, explică interlocutorul nostru. Ceea ce presupune iniţiativă, flexibilitate şi asumarea răspunderii din partea angajaţilor.
Studiul efectuat de Accelera pe un eşantion de 375 de companii din România, referitor la soluţiile pe care le vor adopta în această perioadă de criză, arată că 84% din companii au optat, pe primul loc, pentru eficientizarea echipei manageriale. Bogdan Comănescu, directorul general de la Accelera, ne spune că 95,5% din respondenţi şi-au exprimat dorinţa de a introduce eficientizarea muncii pe bază de indicatori de performanţă la toate nivelurile organizaţiei. „Asta înseamnă că salariaţii aşteaptă de la şefi mai mult ajutor, mai mult sprijin în eficientizarea muncii şi mai multă comunicare. Pe de altă parte, top-managementul aşteaptă de la liderii de echipe rezultate mai bune, cu un consum mai mic de resurse.”
Între declaraţii şi fapte, însă, distanţa este mare. În cadrul unor simulări de afaceri, corelate cu observarea modului de lucru al managerilor în viaţa reală, pe durata a 45 de zile, echipa de consultanţi de la Accelera a constatat că 12% din manageri nu fac nimic să îşi crească eficienţa în mod conştient, 84% îşi eficientizează doar un sfert din timp, restul de 75% din timp fiind lăsat la întâmplare, şi doar 4% dintre manageri îşi gestionează foarte eficient orele de muncă. „Interesant este că această ultimă categorie îşi gestionează la fel de eficient şi timpul liber”, observă Bogdan Comănescu.
Majoritatea directorilor tulbură emoţional întreaga organizaţie
Pe parcursul celor 16 ani de consultanţă în domeniul managementului, Constantin Turmac, managing partner la Compass Consulting, a constatat că majoritatea directorilor sunt indecişi şi se sperie. „Iau hotărâri pripite şi tulbură emoţional, prematur întreaga organizaţie.” Nu cuantifică şi fac evaluări neadecvate, de unde şi concluzia interlocutorului nostru: „Ce nu poţi cuantifica şi măsura, nu poţi administra.” Păreri asemănătoare ne comunică şi Marcel Chiranov, consultant la Performance Management. În plus, el ne spune că „mulţi nu iau în considerare în mod constructiv părerea subordonaţilor pentru a îmbunătăţi activităţile şi procesele afacerii, astfel încât, adesea chiar şi în multinaţionale, este o atmosferă care are foarte multe puncte comune cu aceea care domnea înainte de 1989 în instituţii şi întreprinderi.”
Consultanţii spun că sunt numeroase situaţiile în care au întâlnit manageri care nu cunosc cu exactitate detaliile proceselor de afaceri şi le este dificil să separe operaţiunile cu profitabilitate mică, sau cu pierdere, de celelalte. Ca urmare, majoritatea face o reducere uniformă a costurilor, fără o analiză pertinentă şi fără a înţelege implicaţiile pe termen lung. În aceste condiţii, reducerea costurilor, normală în situaţii de criză, devine o bombă cu efect întârziat. Marcel Chiranov constată că în multe cazuri se aplică regula: „Să reducem costurile, oricât de mult ne costă”. Specialiştii spun că, pe termen lung, formula adoptată va fi fatală companiilor.
Când intri în panică, este greu să fii imaginativ
Nu suntem pregătiţi pentru ceea ce se întâmplă acum în economie. Este o noutate. Noi am crescut în condiţii care nu ne-au forţat să ne punem probleme de felul celor cu care ne confruntăm acum. În acest moment, majoritatea managerilor sunt dispuşi să taie din costuri. Puţini sunt vizionari şi orientaţi spre identificarea oportunităţilor care le-ar putea susţine creşterea economică. Pentru a face acest lucru este nevoie de imaginaţie, optimism şi orientare. Când intri în panică, este greu să fii imaginativ. În plus, oamenii nu vor să-şi asume responsabilităţi. Uitaţi‑vă la ultimul studiu din care rezultă că 70% dintre români îşi doresc o dictatură capabilă să-i înlăture pe cei care au blocat lucrurile. Eu văd împrejurul meu foarte multă panică legată de faptul că nimeni nu ştie cum să acţioneze. Tăiatul costurilor pentru adaptarea bazei resurselor la rezultate este o strategie valabilă doar pe termen scurt. Deşi tăiatul costurilor este o greşeală majoră, aceasta este tendinţa actuală. Anul acesta, cuvântul-cheie trebuie să fie retenţia clienţilor şi angajaţilor valoroşi.
Manual de pilotaj pe timp de furtună
Ceea ce cred că este important în această perioadă este să fii cât mai bine informat, să fii conectat la mediul economic, chiar la zvonuri, să acorzi o atenţie sporită luării deciziilor şi să te poţi adapta din mers la condiţiile de pe piaţă. Eu am privilegiul de a participa la numeroase reuniuni internaţionale care îmi facilitează accesul la informaţii şi îmi creează posibilitatea unei comunicări permanente cu mediile internaţionale financiar-bancare. De asemenea, primesc în permanenţă informaţii statistice, prezentări pentru studierea cărora sunt obligat să dedic din ce în ce mai mult timp din agenda mea zilnică. Cred că aceste documente pot fi considerate un adevărat manual de pilotaj pe timp de furtună! Greşeala majoră pe care o fac mulţi manageri este că nu cunosc şi nu anticipează efectele crizei. Mulţi speră într-un ajutor şi refuză să-şi regândească strategiile. Rămân blocaţi pentru că nu iau decizii şi nu se implică aşa cum ar trebui. Problema fundamentală a etapei pe care o traversăm este restricţionarea resurselor financiare, iar managerii trebuie să aibă talentul şi pregătirea profesională pentru a obţine cu resurse puţine un efect economic maxim. Mulţi manageri se tem să lichideze rapid părţi din afacere sau să vândă relativ în pierdere şi să obţină lichidităţi care să le permită continuarea activităţii viabile a companiei.