Guvernul va recurge la tăieri bugetare pentru salvarea economiei
Ministerul Finanțelor lucrează la elaborarea unui plan fiscal care, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, va fundamenta programul de reducere a deficitului bugetar pentru următorii ani. Autoritățile financiare încearcă să demonstreze Comisiei că Guvernul poate atinge obiectivele de reducere a deficitului printr-o colectare mai eficientă a veniturilor, minimizând astfel necesitatea implementării de „măsuri fiscale” suplimentare.
În paralel, România solicită Comisiei Europene o ajustare mai graduală a deficitului în primii trei ani, perioadă în care sunt planificate investiții majore, inclusiv în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și se așteaptă un impact semnificativ din reforma pensiilor, parte integrantă a PNRR, conform declarațiilor ministrului de resort, Marcel Boloș, într-un interviu pentru Profit.ro.
Când a fost întrebat despre posibilitatea unor majorări de taxe, Boloș a evitat să ofere un răspuns direct și a menționat un jalon din PNRR care prevede reforma sistemului fiscal bazată pe un raport al Băncii Mondiale. Aceasta reformă ar include reducerea sau eliminarea sistemelor fiscale favorabile și a facilităților acordate anumitor categorii.
Renunțarea la regimurile fiscale preferențiale a fost menționată anterior și de premier ca o posibilă măsură pentru anul următor, destinată să susțină ajustarea fiscală. Premierul Marcel Ciolacu a precizat că nu se intenționează modificarea cotei generale de TVA de 19% sau a cotelor reduse pentru alimente și medicamente, dar ar putea fi analizate alte cote reduse de TVA.
„Lucrăm la acest plan fiscal, este planul fiscal structural prevăzut de regulamentele CE pentru toate cele 10 state membre (care încalcă regulile – n.r.). Anul 2025 are încărcătura bugetară cea mai mare, pentru că discutăm despre reforma sistemului public de pensii, unde avem impactul bugetar deja prezentat în spațiul public și cofinanțările aferente PNRR, care are termenul de finalizare a proiectelor 2026. România în perioada următoare, 2025, 2026, 2027, are un buget alocat investițiilor foarte mare, respectiv 8,2% din PIB în 2025, 7,3% din PIB în 2026 și 6,2% din PIB în 2027.
Sunt primele noastre simulări pentru planul fiscal și pentru prognozele de cheltuieli pentru următoarea perioadă. Trebuie să fim realiști, pentru că sunt ani dificili din perspectiva asigurării finanțărilor acestor proiecte de investiții”, spune ministrul.
CE a estimat în primăvară pentru România un deficit bugetar de 6,9% din PIB pentru anul 2024, dar în toamnă va avea o nouă estimare.
În 2025, încărcătură bugetară mare
Ministrul a afirmat că, potrivit estimărilor de toamnă, Comisia Europeană ar putea să-și revizuiască ținta de deficit. El a explicat că, în toamnă, se elaborează o traiectorie ajustată a deficitului bugetar, ținând cont de estimările Comisiei.
În cadrul prognozei de venituri incluse în planul fiscal, Ministerul Finanțelor a încercat să aloce o parte cât mai mare din viitoarele venituri suplimentare, necesare pentru ajustarea deficitului, prin măsuri de îmbunătățire a colectării. Acest demers vizează maximizarea veniturilor din surse existente și eficientizarea procesului de colectare fiscală, minimizând astfel dependența de măsuri fiscale suplimentare.
„Anul 2025 are încărcătura bugetară cea mai mare, pentru că discutăm despre reforma sistemului public de pensii, unde avem impactul bugetar deja prezentat în spațiul public și cofinanțările aferente PNRR, care are termenul de finalizare a proiectelor 2026.
În momentul de față, ne-am concentrat la prognoza de venituri ca cea mai mare parte veniturile suplimentare să provină din măsurile aferente GAP-ului de TVA și GAP-ului de impozite și taxe, să avem venituri suplimentare din combaterea evaziunii fiscale, să avem venituri suplimentare din valorificarea creanțelor bugetare neîncasate, astfel încât să rămână o parte cât mai mică care trebuie să rezulte din măsurile fiscale”, a explicat ministrul.
Boloș a declarat că o parte cât mai mică din măsurile fiscale sunt vizibile, subliniind că România are un angajament de reformă fiscală prin PNRR. El a menționat că, dacă cineva ar dori să afle detalii despre aceste măsuri, procesul de negociere cu Comisia Europeană a început.
Totuși, nu a putut oferi informații suplimentare despre tipologia măsurilor fiscale până când acestea nu vor fi definitive în cadrul discuțiilor cu CE și nu vor fi finalizate pentru a obține acordul CE.
