Peisajul politic din România începe să capete noi valențe, în care tăierile "drastice" sunt, de fapt, mai populiste decât măsurile populiste.
Zilele trecute, primarul sectorului 6 a pus pe Facebook o postare în care anunța drastica măsură de a nu mai instala luminițe de Crăciun în sectorul pe care a fost ales să-l administreze. „Nu știu cum să vă dau vestea aceasta, așa că v-o dau ca și cum ai dezlipi un leucoplast, dintr-o dată,” scria Ciprian Ciucu la debutul postării, de parcă anunța că urmează o veste ale cărei consecințe groaznice vor fi suferite până la ultimul locuitor al sectorului 6.
Dar ce să vezi? „Am întors-o pe toate fețele și cred că este decizia cea bună,” scria, doar două rânduri mai jos, domnul primar.
Pentru ca mecanismul de psihologie inversă să fie desăvârșit, Ciucu scrie: „Eu sunt mai zgârcit cu banul public, mă gândesc că de banii aceștia, 500.000 Euro, aș putea face o grădiniță sau o creșă sau mai asfaltez o stradă.”
Acum, pe bune, ce poate fi mai înduioșător să-ți imaginezi cum primarul „zgârcit cu banul public” a stat el și s-a gândit cum să facă și, apoi, cu inima ruptă a decis să tranșeze problema și să aleagă să facă o creșă.
Postarea care mustește de populism și de false bune intenții se încheie apoteotic: „Anul acesta ne decorăm casele și sufletele.”
Postarea și anunțul din ea și-au atins scopul. A urmat un val de reacții pozitive, comentarii, like-uri și share-uri. Un val de reacții pozitive pe care nicio altă măsură populistă nu l-ar fi avut.
Doar o formă de a servi altfel același populism ieftin
Decizia de a nu mai instala luminițe de Crăciun nu este o măsură „impopulară.” Conform dexonline.ro, impopular înseamnă „care nu se bucură de simpatia, de aprobarea poporului.” Ori decizia, dimpotrivă, s-a bucurat de un real succes, care a fost premeditat printr-un discurs construit pe psihologie inversă și pe „turnat cenușă în cap.”
Cum ar fi anunțat primarul Ciucu o eventuală decizie de majorare a taxelor, de exemplu? În primul rând, ar fi anunțat-o?
A fost doar ambalarea într-o poveste emoționantă a unei decizii normale și firești, prin adăugarea unor elemente foarte atent alese precum „eu sunt mai zgârcit cu banul public” sau „aș putea face o grădiniță sau o creșă,” menite să-l ungă la inimă pe votantul care a scăpat de primarul PSD-ist.
Sigur, decizia în sine e foarte bună și e foarte firească. Ambalarea ei într-un staniol în care să pară că noul primar nu face ca hoții ăia de la PSD este doar o formă de a servi altfel același populism ieftin. Măcar PSD vinde populismul ieftin pe față și într-un mod sincer. Noii veniți la putere fac exercițiul vânzării aceluiași populism ordinar, dar prin metode în care să nu pară populism.
Nimic nu este mai josnic decât falsa deontologie profesională.