Consilierul personal al Premierului demis Ludovic Orban trage un foarte serios semnal de alarmă cu privire la nefastele consecințe de ordin economic pe care le poate avea coronavirusul asupra românilor. ”Țara noastră nu este pregătită”, atrage el atenția.
Dacă mediul de afaceri s-a dovedit a fi imun la crizele politice, se pare că o situație de urgență pandemică ar schimba complet scenariul, avertizează Remus Borza, consilierul personal al Premierului interimar Ludovic Orban.
”Avertizori ce nu pot fi ignorați”
”Dacă la început epidemia poate paraliza din punct de vedere economic regiunea de unde a pornit, după ce se răspândeşte, ea afectează comerţul intern, consumul, producţia şi mişcarea populaţiei”, precizează Borza, care acuză faptul că ”România nu învață nimic din greșelile trecutului”, pe care ”le repetă cu inconștiență”.
”Sunt foarte mulți avertizori pe care nu ar trebui sa îi ignorăm în situația unei posibile epidemii declarate în Romania. Este nevoie, în al 12-lea ceas, să ne asumăm o reformă radicală și profundă a statului, a marilor sisteme publice.
Spun de mult timp că nu mai putem aștepta, cum nici criza nu va aștepta după noi! Reforma sistemelor publice înseamnă sănătate, învățământ, administrație – cele trei mari găuri negre ale României.
Sunt sisteme mamut. Dacă nu vom face noi acum reforma statului și a sistemului public de sănătate în contextul coronavirus, o va face criza mult mai dureros. Iar criza bate la ușă!”, atrage el atenția.
Stare de nesiguranță și insecuritate
”O pandemie de coronavirus nu va face altceva decât să grăbească și mai mult declanșarea unei crize economice globale. România este total nepregătită pentru a face față unei crize de acest gen, iar efectele sociale și economice vor fi mult mai dureroase decât cele din 2009-2010, spune Remus Borza, conform caravanaurbana.ro.
Securitatea și reziliența urbană a Capitalei Bucureşti ar trebui sa ne îngrijoreze cel mai mult, în condițiile declarării alertei de coronavirus în România, în contextul caracterizat de certitudinea ”falimentului nedeclarat”, completată de criza politică, la care se adaugă și perspectiva nesiguranţei actului decizional politic.
Percepţia instabilităţii economice, a insecurității urbane, când totul este volatil la graniță, a imponderabilităţii politice, a lipsei de predictibilitate pe un orizont de timp de cel puțin 6 luni, induce o stare de nesiguranţă și insecuritate urbană, ceea ce s-ar putea traduce prin haos și criză urbană, în lipsa unui management integrat de contracarare a “crizelor în criză”.
Leadership-ul politic din România și cel inclusiv la nivel de Municipiul București cer, mai mult ca oricând, o resetare și emergența unor profile care au un istoric în gestionarea situațiilor de urgență și a crizelor conexe”, mai spune Remus Borza.