Expansiunea românească a marilor retaileri internaţionali de îmbrăcăminte continuă. Printre cei pe care criza nu i-a afectat major sunt şi germanii de la Takko Fashion – au deschis, de la începutul anului, două magazine şi nu se opresc aici: „…mai deschidem, pe 15 octombrie, în galeria comercială a Kaufland Mihai Bravu”, precizeză Cosmin Ulmean.
Atuurile nemţilor – şi odată cu ei şi ale celorlalte lanţuri internaţionale de modă, precum H&M, C&A, Inditex, New Yorker, Camaïeu, New Look sau Lc Waikiki – sunt uşor de identificat. E vorba de forța financiară – care le permite să facă investiții și pe timp de criză, profitând de scăderea chiriilor și ieșirea de pe piață a „unor branduri slabe, fără consistență“, după cum spune Mihai Pop, partener la casa de investiții Osprey Partners –, oferta mare de pe rafturi și prețurile accesibile.
Şi totuşi, politica preţurilor mici nu mai poate fi un argument suficient pentru vânzări mari, chiar dacă, în criză, se presupune că înclinaţia bruscă a românilor spre economisire ar încuraja dezvoltarea lanţurilor orientate către preţurile mici. Două exemple concrete: francezii de la Kiabi şi grecii de la Sprider –  lanţuri cu politică de discount -, au anunţat că-şi vând operaţiunile din România.
Ce ecou au în industrie cele două exituri? Managerului Takko Fashion România, decizia Kiabi, de pildă, i s-a părut „surprinzătoare”. „Au supraestimat piaţa din România din punct de vedere al veniturilor locuitorilor (…) asta cred eu că a fost principala greşeală”, comentează Cosmin Ulmean. Care e principalul factor diferenţiator pe care se pot baza retailerii în căutarea creşterilor viitoare? E o întrebare la care Ulmean evită să fie concret: „Oamenii nu vin în magazin doar pentru preţuri (…) ei caută varietate, tendinţe, caută «value for money»“.
Revenind la expansiune, planurile nemților, prezenți pe piața locală din 2007 şi deținători ai unei rețele de 57 de unități, în acest moment, vizează şapte – opt magazine noi în fiecare an, în orașele cu peste 70.000 de locuitori. Planul final: 100 de magazine. În cât timp? „În funcţie de spaţiile pe care le găsim (…) nu se mai poate pune problema unei dezvoltari explozive a pietei de mall-uri si centre comeciale”, explică Ulmean.
Cum se împacă ideea de creștere ambițioasă cu consumul, care este în continuare scăzut? „Noi am resimțit primii șocul, pentru că avem clienții cu veniturile cele mai mici (…) E adevărat că am câştigat clienți din segmentul mediu de preţ, dar am şi pierdut mulţi dintre clienţii noştri clasici, când a crescut TVA-ul la 24% şi au fost tăiate salariile bugetarilor”, recunoaște Cosmin Ulmean. Indirect, sugerează că, deși vânzările de haine au scăzut la cote greu de imaginat în trecutele zile ale boomului, va exista consum și după măsurile de austeritate.
Apropo de cifre, Takko Fashion a avut doi ani financiari (2009-1010 şi 2010-2011) „cu fluctuaţii foarte mari, în care vânzările au fost sub planul de business, dar din anul financiar 2011-2012 am observat un plus constant la vânzări”, se limitează managerul să declare. Afacerile Takko Fashion au ajuns, anul trecut, la circa 24 de milioane de euro, potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe.
Mai departe, retailerii se așteaptă ca piața dis­counterilor să crească. Mai mult, pe piață pare să mai fie loc pentru noi jucători – circulă zonuri că se pregătesc să-şi facă intrarea în ţară şi britanicii de la Primark, care ar urma să vină în locul celor de la Kiabi.
În România se vinde anual modă de 2 mld. euro – aici intrând deopotrivă îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii livrate de producători și retaileri, fie ei români sau străini. În această estimare nu sunt luați în calcul „lohniști“ – cei care produc, sub contract, pentru branduri internaționale.