Ocuparea orașului Kabul de către talibani a dus la reapariția, în ultimele zile, a unor întrebări similare cu cele apărute în urma preluării orașului Mosul, în Irak, de către ISIS, în 2014: cum va face o miliție jihadistă sau o mișcare formată exclusiv din războinici și voluntari să guverneze și să administreze o țară, să îi gestioneze finanțele, să îi direcționeze dezvoltarea?

Turcia şi securitatea aeroportului internaţional din Kabul

Teribilul atac asupra Aeroportului din Kabul, revendicat de ramura din regiunea Khorasan a ISIS (ISIS-K), în care au murit cel puțin 200 de persoane, ridică un alt semn de întrebare, poate mai neașteptat: cine poate garanta siguranța publică – și a aeroportului principal din țară -, măsurile antiterorism, în cadrul unui grup care astăzi a preluat puterea, dar este obișnuit cu gherila?

„Talibanii spun că pot securiza zona, dar nu au nicio echipă specializată în acest sens. Au doar luptători care poartă pușcă”, s-a destăinuit un funcționar turc la „Middle East Eye”, în urma tragediei de la aeroport. Citarea unui oficial turc nu este întâmplătoare: în aceleași ore în care a fost făcută această declarație, președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat finalizarea retragerii trupelor turcești din Afganistan, așa cum au cerut înșiși talibanii, scrie Il Fato Quotidiano.

Erdogan a informat faptul că, în cursul unei întâlniri de trei ore și jumătate cu omologul taliban la Ambasada Turciei de la Kabul, s-a încercat să se ajungă la un acord cu privire la prezența turcească la aeroport, în scopul gestionării securității, cu solicitări din partea Turciei în legătură cu necesitatea prezenței armatei sale la aeroport, care a ieșit „consolidată” din atentat.

Un acord care, din câte se pare, nu s-ar fi realizat, lăsându-l pe președintele turc nedumerit în fața propunerii talibanilor de a gestiona „securitatea” Aeroportului „Hamid Karzai” din Kabul prin externalizarea „logisticii aeroportuare” către Ankara. Pentru talibani, retragerea trupelor străine nu pare negociabilă, dar în același timp este dificil să ne imaginăm o gestionare completă a securității aeroportului fără contribuția tehnicienilor militari. „Vom decide odată ce calmul va prevala, când guvernul afgan va fi format”, a adăugat Erdogan.

Alți doi funcționari turci au declarat pentru Agenția „Reuters” că Ankara nu va accepta să gestioneze securitatea aeroportului, dacă nu i se va permite păstrarea personalului militar la fața locului, deoarece planurile de securitate ale talibanilor, care includ turnuri de supraveghere în jurul aeroportului, „nu ar fi suficiente pentru a proteja personalul turcesc responsabil cu asigurarea logisticii”.

Qatarul este şi el implicat în negocieri cu talibanii

În această stare de aşteptare pare să fi intrat şi Qatarul, care este, în plus, din motive de conveniență geostrategică, un aliat de facto al Turciei, și a cărui capitală, Doha, găzduiește din 2010 sediul liderilor talibani. Potrivit „Reuters”, „Studenții coranici” au apelat și la Doha pentru administrarea non-militară a Aeroportului din Kabul.

Aceasta este o situație care trebuie ținută sub observație mai ales în lumina evoluției alianțelor regionale: pe 18 august a venit vestea surprinzătoare a vizitei șeicului Tahnoun Bin Zayed al Nahyan, consilier pentru securitate națională al Emiratelor Arabe Unite, la Palatul Prezidențial al lui Erdogan.

O întâlnire neașteptată ca formă – având în vedere că, potrivit protocolului, Al Nayhan ar fi trebuit să se întâlnească cu șeful serviciilor de informații turcești, Hakan Fidan, nu cu președintele – dar și ca fond: în urmă cu doar câteva luni, în Turcia, se vorbea despre Abu Dhabi ca despre o forță „diabolică”, iar ziarele turcești cele mai apropiate de guvern îl numeau deseori pe liderul de la Abu Dhabi „prințul întunericului”, mai ales cu referire la presupusul său sprijin pentru tentativa de lovitură de stat din Turcia din 2016 și pentru mișcarea gulenistă, acuzată de aceeași lovitură de stat.

La nivel regional, plecând de la „Primăverile Arabe”, Turcia și Emiratele Arabe Unite au fost aproape întotdeauna pe laturile opuse ale baricadelor, din Siria până în Libia.

Dacă este adevărat că, într-un anumit sens, preluarea orașului Kabul de către talibani indică Doha drept „câștigătoare”, iar fuga la Dubai a fostului președinte afgan Ashraf Ghani indică Emiratele drept „învinse”, prin întâlnirea de la Ankara, emirații ar putea semnala dorința de a reveni să joace un rol în Afganistan, presupunând că Turcia își va păstra un rol primordial la Kabul.

La rândul său, Ankara are o nevoie disperată de a atrage investiții și valută străină pentru a-și relaxa criza economică și tocmai din această perspectivă se explică întâlnirea cu reprezentanții Emiratelor. Va fi interesant să vedem cât de mult aceste posibile investiții și, în general, o apropiere între Ankara și Abu Dhabi vor trece prin cererea acesteia din urmă, ca Turcia să întrerupă legăturile cu Frăția Musulmană, principala trăsătură „ideologică” cu Doha.

Sursa foto: Dreamstime