Tranşa din septembrie de la Fondul Monetar Internaţional depinde şi de îndeplinirea de către România a condiţionalităţilor privind arieratele, a spus reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

Acesta a precizat că, fără un set puternic de măsuri care să conducă la o descreştere reală semnificativă a arieratelor, va fi complicat ca în revizuirea din septembrie să mai fie aprobată încă o asemenea derogare.
Tănăsescu şi-a exprimat speranţa că autorităţile “au înţeles perfect acest lucru şi că vor lua măsurile necesare pentru descreşterea arieratelor”.

“Misiunea FMI care va sosi luni la Bucureşti va avea, după părerea mea, trei mari obiective de discuţie: finalizarea anului 2010, inclusiv rectificarea bugetară care urmează să fie analizată prin prisma noilor măsuri ce au fost aplicate de Guvernul României, discutarea bugetului pe 2011, cu caracteristicile principale, plecând de la nivelul fixat de la precedenta misiune de evaluare, şi anume un deficit fiscal de 4,4 la sută din PIB pentru anul care urmează. Şi, în acest context, vor fi discutate atât efectele la nivelul întregului an 2011 ale măsurilor luate, cât şi propunerile pe care autorităţile române le vor face pentru politica fiscal”, a spus reprezentantul României la FMI.

El a mai precizat că “al treilea obiectiv care va fi abordat de misiunea FMI se va referi la politicile fiscale şi monetare, respectiv continuarea politicilor monetare prudente, a unei supravegheri viguroase a întregului sistem bancar, cum a fost şi până acum, precum şi asigurarea stabilităţii sistemului bancar în intervalul care urmează”.

Nu se va lua în discuţie o mărire a ţintei de deficit pentru 2010

Actuala misiune, care este una de revizuire a îndeplinirii condiţionalităţilor actualului acord şi va pune bazele pentru construcţia principalilor indicatori pentru anul care urmează. Mărirea ţintei de deficit fiscal pentru 2010 cu ocazia convorbirilor de la Bucureşti nu este probabilă, în opinia fostului ministru de Finanţe.

“Nu s-a luat şi nu cred că se va lua în discuţie o mărire a ţintei de deficit pentru anul în curs, iar în negocierile tripartite purtate anterior de autorităţile române cu FMI şi Comisia Europeană, ţintele pentru consolidarea fiscală au fost bine stabilite, respectiv că 2012 trebuie să aducă România la un deficit fiscal de circa trei la sută din PIB. În acest context, realizarea obiectivelor de consolidare fiscală în 2010 şi 2011 sunt foarte importante”, a precizat Mihai Tănăsescu.

Discuţiile se vor referi şi la situaţia arieratelor interne, pentru că la ultima şedinţă a Board-ului Executiv al FMI România a cerut o derogare de la această condiţionalitate, fiind pentru a treia oară consecutiv când o astfel de derogare a fost aprobată pentru România.

“Fără un set puternic de măsuri care să conducă la o descreştere reală, semnificativă, a arieratelor va fi complicat ca în revizuirea din septembrie să mai fie aprobată încă o asemenea derogare. Cred că autorităţile au înţeles perfect acest lucru şi că vor lua măsurile necesare pentru descreşterea arieratelor”, a avertizat reprezentantul României la FMI.

Întreruperea discuţiilor cu Budapesta nu va influenţa delegaţia prezentă la Bucureşti

Întreruperea discuţiilor dintre Ungaria şi FMI nu va avea, în opinia lui Mihai Tănăsescu, nicio influenţă asupra atitudinii misiunii FMI ce va veni luni la Bucureşti, şi nici asupra economiei româneşti.

“Dacă citim atent declaraţia oficială a FMI referitoare la misiunea din Ungaria, vedem că declaraţia arată că există nişte riscuri în sectorul fiscal, determinate de o încasare mai slabă şi în special o presiune puternică din partea întreprinderilor de stat, care pot să afecteze anvelopa fiscală a Ungariei. În acelaşi timp, FMI se arată deschis să continue discuţiile şi să monitorizeze această situaţie, împreună cu Guvernul Ungariei.

În traducere liberă, asta înseamnă că, probabil, discuţiile vor fi reluate imediat după vacanţa de vară şi, probabil, se va ajunge la un consens şi sunt convins că va exista o continuă colaborare între FMI, Comisia Europeană şi Ungaria. Atitudinea investitorilor este una volatilă. Nu cred însă că vor exista efecte importante ale acestei decizii temporare de întrerupere a discuţiilor între FMI, Comisia Europeană şi Ungaria. De aceea, nu cred că vor exista efecte secundare majore în ceea ce priveşte România, ca urmare a acestei probleme din Ungaria”, a precizat reprezentantul României la FMI.

O misiune FMI, condusă de Jeffry Franks, se va afla la Bucureşti în perioada 26 iulie-4 august 2010.
Programul de asistenţă financiară a României, în valoare totală de peste 20 miliarde euro, este susţinut de FMI (13,6 miliarde euro), Comisia Europeană (5 miliarde euro), Banca Mondială (un miliard euro) şi alţi finanţatori internaţionali.
Până în prezent, România a primit aproape 10,7 miliarde euro de la FMI, 2,5 miliarde euro de la UE şi 300 milioane euro de la Banca Mondială.

Sursa: Agerpres