Reprezentantul României la FMI explică de ce anume este nevoie pentru redresarea economiei şi cât de important este ca Guvernul să uite de anul electoral şi să ia o serie de măsuri nepopulare.
Capital: Premierul Emil Boc a declarat că FMI nu a propus un număr de salariaţi pentru a fi disponibilizaţi. De unde a apărut cifra de 100.000 de bugetari?
Mihai Tănăsescu: Creşterea numărului de funcţionari publici, care s-a dublat în perioada 2005-2008, nu a fost sustenabilă, ceea ce a făcut ca eficienţa aparatului public să scadă. Cred că cel mai important nu este câţi funcţionari vor fi disponibilizaţi, ci care este strategia politicilor publice pentru ca administraţia centrală şi cea locală să fie dimensionate corect, să aibă un număr de funcţionari bine pregătiţi profesional şi care să răspundă cerinţelor viitoare. Aici, mă refer la creşterea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a atrage fonduri europene, de a creşte calitatea serviciilor şi, nu în ultimul rând, de a răspunde, prin politica de resurse umane, cerinţelor de implementare corectă şi la timp a strategiilor guvernamentale sectoriale.
Capital: Radu Berceanu a afirmat că FMI nu ne permite să facem investiţii în infrastructură. Cum comentaţi?
Mihai Tănăsescu: Nu cred că FMI a recomandat vreodată unei ţări să nu efectueze cheltuieli de investiţii, în special în aceste zile, când cheltuielile de investiţii publice reprezintă un motor important de creştere economică. Însă, FMI recomandă ca aceste cheltuieli de investiţii să se efectueze în mod coerent şi eficient, pe baza unei strategii. A face cheltuieli de investiţii fără o eficienţă sporită este dăunător ansamblului de cheltuieli publice.
Capital: Dan Nica a afirmat că direcţionarea acestei tranşe FMI către buget înseamnă evitarea unui dezastru. Am evitat o intrare în incapacitate de plată?
Mihai Tănăsescu: Cred că este periculos să vorbim despre incapacitatea de plată a statului. Nu se pune problema aceasta, iar folosirea unor asemenea termeni ar trebui evitată pe viitor. Este vorba despre folosirea unor surse de finanţare ieftine, pentru acoperirea deficitului bugetar în creştere, ca urmare a unei contracţii economice mai mari decât s-a prevăzut anterior. România nu are cum să intre în incapacitate de plată; are rezerve valutare suficiente, precum şi o datorie externă controlabilă în acest moment.
Capital: Ce riscăm dacă măsurile nu vor fi aplicate? Cât de urgent ar trebui puse în practică aceste măsuri?
Mihai Tănăsescu: Aceste măsuri de reformă structurală trebuiau luate oricum, chiar dacă nu aveam un acord cu FMI. Derapajele înregistrate în ultimii ani ne obligau să acţionăm în acest fel. Altfel, deteriorarea macroeconomică era mult mai mare, la fel şi costurile de refacere. Orice întârziere a implementării măsurilor va avea costuri mai mari, inclusiv de sustenabilitate pe termen lung.
Capital: Ce şanse sunt să fim martorii unui reviriment al economiei anul viitor? În opinia dvs., când vom vedea primele semne ale revenirii economiei?
Mihai Tănăsescu: Este cert că anul 2010 va fi mult mai bun decât 2009. Există şansele unei reveniri pe plus, dar acest lucru depinde de implementarea coerentă a reformelor structurale. Economiile statelor din Europa de Vest vor fi şi ele într-un proces de îmbunătăţire, dar cert este că economia românească va trebui să demonstreze că politicile economice vor răspunde mai bine unei cereri în creştere.
Capital: Suntem în an electoral. Ce se va întâmpla în cazul în care coaliţia va decide amânarea unor măsuri drastice, nepopulare?
Mihai Tănăsescu: Aş vrea să cred că implementarea acestor măsuri este deasupra oricărei alte priorităţi, pentru că sunt înţelese consecinţele unei eventuale amânări. Acum, prioritatea României este implementarea acelor măsuri – chiar cu un caracter mai puţin popular -, care să reducă vulnerabilităţile şi să corecteze greşelile trecutului.
Este cert că anul 2010 va fi mult mai bun decât 2009.
Orice întârziere va avea costuri mai mari, inclusiv de sustenabilitate pe termen lung.
Nu se pune problema falimentului statului sau a intrării în incapacitate de plată.
Acum, prioritatea României este implementarea acelor măsuri, chiar cu un caracter mai puţin popular, care să reducă vulnerabilităţile şi să corecteze greşelile trecutului.
A face cheltuieli de investiţii fără o eficienţă sporită este dăunător ansamblului de cheltuieli publice.
