Înainte de a intra în detalii despre proiectele aprobate, ministrul Tánczos Barna a făcut o scurtă prezentare a motivelor care stau la baza afirmării că România este în plină dezvoltare economică. El a menționat datele din Eurostat, care arată că România a depășit deja șapte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește produsul intern brut per capita, fiind foarte aproape de Estonia. România este acum într-o poziție avansată față de Polonia, Ungaria, Croația, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria, state cu economii solide.
Tánczos Barna spune că România se află pe o traiectorie economică ascendentă
Ministrul a subliniat că România se află pe o traiectorie economică ascendentă, datorată în mare parte evoluțiilor pozitive din economie, dintre care cel mai important factor este creșterea productivității muncii. În acest context, România a reușit să depășească țările din Europa Centrală și de Est, plasându-se în fața unor state precum Bulgaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Ungaria și Polonia în ceea ce privește productivitatea muncii. De asemenea, s-au înregistrat progrese structurale în ultimele decenii, cu o scădere a numărului de angajați în agricultură și o creștere semnificativă a persoanelor angajate în sectoarele serviciilor de piață și industrie, ceea ce este benefic pentru economie.
„Este un moment important în activitatea anuală al Guvernului. Probabil că sunt proiectele cele mai importante care se aprobă anual de către Guvern și se prezintă Parlamentului pentru dezbatere și aprobare. Înainte de a intra pe detaliile proiectelor despre care s-a vorbit și care au fost astăzi aprobate, dați-mi voie să vă spun, foarte pe scurt, pe ce ne bazăm în momentul în care spunem că România este o țară în plină dezvoltare economică. Dacă ne uităm la produsul intern brut și la recuperarea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniunii Europene, putem să constatăm din Eurostat, statisticile oficiale ale Uniunii Europene, că România a lăsat în urmă deja șapte state membre care au produsul intern brut per capita mai mic decât cel din România și suntem foarte aproape de Estonia și suntem pe urcare.
Este un lucru important, pentru că sunt în urma noastră Polonia, Ungaria, Croația, Slovacia, Letonia, Grecia, Bulgaria, țări cu economii solide. Putem afirma, fără doar și poate, că România se poate baza pe o creștere economică solidă, pe o economie aflată în ascensiune, în dezvoltare. Această dezvoltare se datorează, pe de o parte, evoluțiilor pozitive din economie. Unul dintre elementele cele mai importante este evoluția productivității muncii. Putem constata că am lăsat în urmă plutonul din Europa Centrală și de Est și din acest punct de vedere, România se situează, iarăși, în fruntea acestui pluton, format din Bulgaria, Cehia, chiar Slovacia, Slovenia, Croația, Ungaria, Polonia”, a declarat ministrul, într-un briefing de presă la finalul ședinței de Guvern.
Investițiile sunt un factor cheie în această dezvoltare economică
Investițiile sunt un factor cheie în această dezvoltare economică, având un impact semnificativ asupra creșterii productivității în agricultură, spune el. În plus, România beneficiază de un sprijin constant din partea Băncii Naționale, ale cărei rezerve internaționale sunt în creștere, ceea ce conferă stabilitate și credibilitate economiei țării, potrivit ministrului.
„Deci, în ceea ce privește productivitatea muncii, semnele sunt încurajatoare. Evoluțiile structurale din ultimii 10 ani arată, de asemenea, o reducere treptată a persoanelor angajate în agricultură și o creștere a persoanelor aflate în domeniul serviciilor de piață și în industrie. Acest lucru este, iarăşi, unul benefic pentru economie. Crește foarte mult productivitatea în agricultură, în primul și în primul rând, datorită investițiilor. Investițiile sunt în continuare motorul acestei creșteri economice și România poate să consolideze această poziție, să-și consolideze această poziție și datorită susținerii pe care o primim an de an de la Banca Națională a României.
Rezervele Băncii Naționale, rezervele internaționale, sunt în creștere, iar acest lucru oferă o stabilitate și oferă o credibilitate României. Este un lucru pozitiv. Acestea sunt elementele care dau, practic, creează premisele creșterii economice de 2,5% pentru anul 2025. Am adoptat, într-adevăr, astăzi acest buget, la care am lucrat mai bine de trei săptămâni, patru săptămâni aproape și le mulțumesc în primul rând colegilor mei din celelalte ministere, pentru că fără aportul lor și fără efortul lor nu am fi reușit ca în acest timp foarte scurt să reușim să întocmim și să aprobăm bugetul în Guvern. Este un buget cumpătat, este un buget care se bazează pe o prognoză prudentă, este un buget echilibrat, pentru că nu lăsăm pe nimeni în urmă și, pe lângă investiții, avem fonduri suficiente și pentru a plăti salariile și pensiile și ajutoarele sociale care sunt, astăzi, aprobate de legislația în vigoare și să ne bazăm încă o dată pe un volum record de investiții. Dar voi reveni la această sumă, la această temă, imediat”, a mai spus ministrul.
Guvernul pune bazele unei noi viziuni economice
Barna a susținut apoi că, prin bugetul adoptat, Guvernul pune bazele unei noi viziuni economice, vizând rezolvarea unor probleme structurale și restabilirea echilibrului bugetar, alături de consolidarea creșterii economice. Un punct esențial al bugetului este alocarea record de 150 de miliarde de lei pentru investiții, ce reprezintă un motor major al dezvoltării economice, în paralel cu reducerea deficitului de la 8,6% la 7%. Aceste măsuri permit României să asigure plata salariilor și pensiilor la nivelul anului 2024, în ciuda întârzierii unor indexări. Astfel, deficitul de 7% reușește să acopere atât investițiile, cât și cheltuielile cu salariile și pensiile.
Ministrul a menționat că apartenența României la Uniunea Europeană și fondurile europene sunt esențiale în sprijinirea investițiilor incluse în acest buget. De asemenea, a subliniat importanța menținerii acestui echilibru în următorii ani, având în vedere planul de revenire la deficitul de 3%. Investițiile vor rămâne motorul principal al creșterii economice, iar Guvernul se va concentra pe sprijinirea sectoarelor deficitare, precum producția, pentru a reduce deficitele gemene (bugetar și de cont curent).
„Prin acest buget punem fundamentele unei noi viziuni, prin care să rezolvăm o serie de probleme structurale și să restabilim echilibrul bugetar și să consolidăm creșterea economică. Alocările record de 150 de miliarde de lei pentru investiții, încă o dată, reprezintă un motor pentru creșterea economică și reducem deficitul de la 8,6% la 7%. România are bugetul prin care poate asigura plata salariilor și pensiilor la nivelul anului 2024.
Știm că au fost amânate acele indexări de la începutul anului, dar avem fondurile suficiente pentru a plăti salariile la nivelul anului trecut și pensiile, de asemenea, la nivelul anului trecut. Este o performanță faptul că acest deficit de 7% poate acoperi ambele capitole – și investițiile, și salariile, și pensiile. Și aici ajutorul cel mai mare vine din partea apartenenței noastre la Uniunea Europeană și vine din partea Comisiei, prin fondurile europene care contribuie în mod semnificativ la investițiile care sunt prinse în acest buget. Cel mai important este să păstrăm acest echilibru și în viitor și în cei şapte ani care sunt, practic, planul de revenire pe deficitul de 3%, să nu abandonăm niciodată ideea de a susține investițiile. În continuare investițiile vor fi motorul de creștere pentru economie”, a mai explicat Barna.
Un alt obiectiv al Guvernului este restabilirea și consolidarea echilibrului bugetar prin creștere economică
În ceea ce privește datoria publică, aceasta va urma un trend descrescător începând cu 2025, dar efectele anilor anteriori se vor resimți în cheltuielile cu dobânzile în anii ce vor urma. Tánczos Barna a subliniat că românii trebuie să producă mai mult și să se împrumute mai puțin, obiectivul fiind reducerea expunerii pe piețele externe și acoperirea deficitului bugetar la costuri cât mai mici.
Un alt obiectiv al Guvernului este restabilirea și consolidarea echilibrului bugetar prin creștere economică. Bugetul pentru anul 2025 este construit pe trei piloni, printre care se numără reducerea cheltuielilor statului și o mai bună alocare a fondurilor pentru investiții. Un aspect important al acestui proces este crearea unui stat mai suplu, care să reducă cheltuielile și să îmbunătățească serviciile publice. Chiar dacă nu se urmărește o reducere bruscă, se preconizează o diminuare treptată a cheltuielilor în toate instituțiile publice, atât la nivel central, cât și local. Cheltuielile de personal ca procent din PIB au început să scadă, iar până în 2025 se va ajunge la un procent de 8,9%, față de 9,3% în anul precedent, în ciuda creșterii cheltuielilor salariale din 2024.
„Această traiectorie trebuie, de asemenea, păstrată pentru a gestiona și vulnerabilitățile structurale ale economiei românești. Aici va trebui să venim, așa cum și în 2025 alocăm bani pentru sectoarele deficitare ca producție și care contribuie la deficitul de balanță comercială, să venim în continuare cu sprijin pe sectoarele unde trebuie să creștem producția internă, astfel încât să închidem acest deficit, aceste deficite gemene, care vin, pe de o parte, din deficitul bugetar, pe partea cealaltă, din deficitul de cont curent. Creșterea accelerată a datoriei publice intră pe un trend descrescător, ca sumă absolută începând cu 2025, dar efectele anilor anteriori se vor resimți pe partea de cheltuieli cu dobânzile în anii următori. Românii ar trebui să producă mai mult, să se împrumute mai puțin.
Aceasta este, foarte pe scurt, concluzia și trebuie să începem să scădem expunerea pe piețele externe și să putem acoperi deficitul bugetar cât mai ieftin. Acest lucru este foarte important și este o provocare pentru orice ministru al finanțelor și în prezent și va fi și în viitor. Echilibrul bugetar trebuie restabilit și consolidat prin creștere economică și primul pas îl facem anul acesta, construind acest buget pe trei piloni. În primul rând, un stat mai suplu, un stat care trebuie să își reducă cheltuielile și să respecte cetățenii și agenții economici prin servicii de calitate și cheltuieli mai mici. Nu vrem să frânăm brusc, nu vrem să perturbăm sistemele funcționale, dar treptat vom reduce cheltuielile în toate instituțiile publice, atât la nivel central, cât și la nivel local. Acesta este obiectivul acestui guvern. Și cheltuieli de personal ca procent din PIB au început să scadă începând cu anul 2025 și ajungem la un 8,9% față de 9,3% anul trecut, în condițiile în care am avut și cheltuieli sau majorări salariale în 2024. În același timp, cheltuielile statului ca procent în PIB trebuie să se reducă treptat și trebuie să mergem mult mai mult, cu mai multă atenție, către investiții. Am impus o reducere a cheltuielilor de personal cu 5% la ministere, cu excepția câtorva ministere: Sănătate, Educația, Ministerul Apărării şi Ministerul de Interne”, a adăugat ministrul.
Guvernul nu a redus salariile angajaților, ci a luat măsuri de reducere a cheltuielilor de personal
Tánczos Barna a susținut apoi că, în cadrul bugetului pentru anul 2025, Guvernul nu a redus salariile angajaților, ci a luat măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în instituțiile publice, un pas important pentru eficientizarea cheltuielilor statului. El a subliniat că fiecare manager de instituție publică este capabil să reducă treptat aceste cheltuieli, fără a afecta calitatea serviciilor oferite de instituțiile respective.
Unele instituții au înregistrat reduceri de cheltuieli, cum ar fi Camera Deputaților, Senatul și Administrația Prezidențială, în timp ce ministerele precum Educația, Sănătatea, Apărarea și Mediul au beneficiat de creșteri ale bugetului. Guvernul a asigurat că nu vor exista reduceri la nivelul salariilor și pensiilor față de anul precedent, iar bugetul alocat pentru cheltuielile de personal în 2025 va fi de 169,5 miliarde de lei, iar pensiile vor fi acoperite cu o sumă de 182,7 miliarde de lei. În plus, salariul mediu va crește cu 6,1% peste rata inflației.
„Am redus nu salariul fiecărui angajat, ci am /…/ cheltuieli de personal. Cred în această filozofie. Cred că fiecare manager de instituție publică este capabil să reducă cheltuielile treptat și să intre pe această filozofie, pe acest trend de reducere treptată a poverii cheltuielilor de personal pe bugetul de stat, dar cu menținerea, încă o dată, serviciilor pe care trebuie să le ofere fiecare instituție. Avem, de asemenea, câteva instituții cu reduceri de cheltuieli: Camera Deputaților, Senatul, Administrația Prezidențială. Avem, de asemenea, creșteri la ministere, cum sunt Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării, Ministerul Mediului, dar exemplele Ministerelor Transporturilor, exemplele ar putea continua.
Nu reducem din salarii și din pensii în ceea ce privește nivelul alocat, nivelul aprobat anul trecut și este un lucru foarte important. Avem o sumă de 169,5 miliarde de lei pentru cheltuieli de personal, astfel încât salariile să fie plătite, iar pensiile să fie acoperite dintr-o sumă de 182,7 miliarde de lei. Salariul mediu va crește și anul acesta cu 6,1% peste nivelul inflației. Este pachetul prin care implementăm acest principiu de stat mai suplu, treptat, fără a interveni brusc în sistemul public”, a spus ministrul.
Un alt pilon al bugetului se concentrează pe investiții masive
Un alt pilon al bugetului se concentrează pe investiții masive, cu un procent de 7,8% din PIB destinat acestora în 2025. Cel mai mare accent va fi pus pe dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport la nivel național, cu un buget mai mare cu 20% pentru Ministerul Transporturilor, 35% pentru Ministerul Sănătății și 51% pentru Ministerul Mediului. Creșterile bugetare sunt susținute în principal de fondurile europene ce urmează să fie atrase de aceste ministere. Printre proiectele importante se numără autostrăzile Sibiu-Pitești, Sibiu-Făgăraș, spitalele regionale din Craiova, Iași și Cluj, dar și programul „Anghel Saligny”, care va beneficia de o finanțare de peste 11 miliarde de lei. Bugetul prevede, de asemenea, finanțare pentru infrastructura educațională, inclusiv creșe și școli.
Un alt element esențial al bugetului este crearea unui Fond Național de Solidaritate pentru unitățile administrativ-teritoriale. Acest fond urmărește să sprijine localitățile care nu își pot acoperi cheltuielile de funcționare din veniturile proprii, promovând o dezvoltare echilibrată și corectă între diferitele regiuni ale țării. Tánczos Barna a subliniat importanța eliminării dezechilibrelor între zonele dezvoltate, precum București, Timișoara, Cluj, Iași și Constanța, și celelalte regiuni ale țării, afirmând că nu se poate dezvolta doar anumite zone ale țării în detrimentul altora. Fondul va sprijini localitățile care beneficiază de venituri mai mici din impozitele locale, precum comunele și sate, iar în același timp va asigura dezvoltarea echitabilă a întregii țări, implementând principiul „pe nimeni nu lăsăm în urmă”.
„Al doilea pilon este reprezentat de investițiile masive și aici pot să vă spun că avem un 7,8% procent din PIB pentru investiții în 2025. În primul și în primul rând pentru dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii la nivel național, infrastructura de transport. Ministerul Transporturilor va avea cu 20% mai mulți bani pentru infrastructură. Ministerul Sănătății, de asemenea, un buget mai mare cu 35%. Ministerul Mediului o creștere de 51%. Aceste creșteri vin în primul și în primul rând de baza fondurilor europene care sunt preconizate a fi atrase în anul 2025 de către aceste ministere.
Am putea veni și cu câteva exemple de proiecte punctuale, dar cred că dumneavoastră recunoașteți deja autostrăzile Sibiu-Pitești, Sibiu-Făgăraș sau spitalele regionale de la Craiova la Iaşi sau la Cluj. Iar programul Anghel Saligny primește, de asemenea, peste 11 miliarde de lei. Asigurăm finanțare și pentru creșe, finanțare pentru şcoli, finanțare pentru infrastructura de învățământ. Al treilea pilon important a bugetului pe anul 2025 este crearea acelui fond de solidaritate națională pentru unitățile administrativ-teritoriale. O nouă filozofie în ceea ce privește ajutarea celor care nu-și pot acoperi cheltuieli de funcționare din veniturile proprii. Se discută deja de ceva timp şi reforma administrativ-teritorială. Prin această măsură, practic, începem să pregătim o astfel de decizie.
Trebuie să vedem exact care sunt unităţile administrativ-teritoriale, care an de an sunt pe creștere de venit în urma creșterii economice, de exemplu, pentru că vin din sumele din impozitul pe venit şi dacă avem creștere economică, companii noi, parcuri industriale noi în anumite zone, acolo impozitul pe venit rămânând pe plan local, asigură o finanțare sigură pentru unitatea administrativ-teritorială. Avem, de asemenea, celelalte comune, sate, orașe, chiar și județe unde țara trebuie să vină și să sprijine, pentru că dezechilibrele trebuie eliminate. Nu putem să dezvoltăm doar Bucureștiul și să lăsăm restul țării să se descurce. Nu putem dezvolta doar câte un poll de creștere: Timișoara, Cluj, Iași, Constanța, de exemplu și să nu ne intereseze restul țării. Acest Fond Național de Solidaritate creează baza unei dezvoltări echitabile, echilibrate și implementarea principiului: pe nimeni nu lăsăm în urmă”, a completat el.
Veniturile totale vor ajunge la 667,5 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 2,3 puncte procentuale față de anul anterior
Conform estimărilor, veniturile totale vor ajunge la 667,5 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 2,3 puncte procentuale față de anul anterior. Dintre acestea, veniturile provenite din economie sunt estimate la 579,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 30,3% din PIB, cu două puncte procentuale mai mult față de 2024. Aceste cifre indică un semnal pozitiv, sugerând o tendință ascendentă a veniturilor statului în raport cu PIB-ul.
Se estimează o creștere economică de 2,5% pentru 2025, cu un PIB de 1.912,6 miliarde de lei, iar câștigul salarial mediu net lunar va crește cu 6,1%, depășind rata inflației, care este prognozată să se situeze la 3,8% la sfârșitul anului. De asemenea, se prognozează o creștere a veniturilor statului care va depăși creșterea cheltuielilor, ceea ce reprezintă un prim pas spre echilibrarea bugetului. Chiar dacă există provocări legate de deficitul bugetar, guvernul are un plan de șapte ani pentru reducerea acestuia, iar această abordare graduală oferă suficient timp pentru ajustările necesare.
„Câteva cifre reprezentative din Legea bugetului pe 2025. Veniturile totale – 667,5 miliarde de lei, o creștere de 2,3 puncte procentuale. Veniturile din economie sunt estimate la 579,8 miliarde, creștere de 30 virgulă… și ajung la 30,3% din PIB. Este o creștere de două puncte procentuale față de anul trecut. Asta înseamnă că veniturile, încet, încet, încep să crească veniturile statului din total PIB. Este un semnal pozitiv.
Trebuie să și implementăm aceste previziuni și aceste cifre planificate. Calculăm cu o creștere economică de 2,5%, am mai spus acest lucru de mai multe ori, cu deficitul de 7%, PIB-ul pe 2025 va fi de 1 miliard 912,6 miliarde de lei. Câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze, așa cum am amintit, cu 6,1%, inflația anuală se va situa pe decembrie, la sfârșitul anului, la 3,8%. Este cea mai nouă prognoză pentru 2025 și o creștere a veniturilor superioară, o creștere superioară a veniturilor față de creșterea cheltuielilor. Asta înseamnă un prim pas de echilibrare a lucrurilor, astfel încât din veniturile crescute să putem acoperi cât mai mult cheltuielile care trebuie ținute la un anumit nivel.
În concluzie, chiar dacă trecem temporar într-o perioadă mai dificilă din punctul de vedere al bugetului și al echilibrului bugetar, România este în continuare o țară cu economie în plină dezvoltare. Avem un plan de şapte ani de reducere a deficitului bugetar. Este un o plasă de siguranță pentru România. Reducerea nu trebuie să se facă într-un timp foarte scurt, prin cifre foarte mari sau cu procente foarte mari anual. Acest lucru ne de un răgaz de timp ca să echilibrăm aceste lucruri într-un timp relativ mai lung și prin bugetul pe 2025 putem astfel asigura o sustenabilitate, putem asigura plata drepturilor câștigate și putem asigura finanțarea investițiilor”, a adăugat Barna.
Un alt aspect important al bugetului este impactul potențial al aderării României la Spațiul Schengen
Un alt aspect important al bugetului este impactul potențial al aderării României la Spațiul Schengen. Deși efectele exacte ale acestei aderări sunt dificil de cuantificat, se estimează că România va beneficia semnificativ, prin reducerea timpilor de transport, creșterea eficienței economice și reducerea cheltuielilor. Aceste îmbunătățiri vor contribui la consolidarea poziției României în cadrul piețelor europene și vor sprijini creșterea economică. De asemenea, aderarea la OCDE reprezintă o oportunitate importantă pentru România de a-și întări credibilitatea economică și perspectivele pe termen lung. În acest sens, guvernul român continuă să urmeze calendarul stabilit cu OCDE și se angajează să îndeplinească toate criteriile impuse pentru a accesa acest club de economii solide.
În ceea ce privește politica internă, guvernul a subliniat necesitatea de a găsi soluții pentru echilibrarea unităților administrativ-teritoriale, având în vedere avantajele geografice, economice și infrastructurale ale fiecărei regiuni. Aceasta presupune identificarea unor mecanisme de sprijin pentru localitățile care nu pot acoperi cheltuielile de funcționare din veniturile proprii, promovând astfel o dezvoltare echilibrată între diversele zone ale țării. De asemenea, s-a menționat că România trebuie să se asigure că toate regiunile beneficiază de investiții și resurse suficiente, nu doar zonele deja dezvoltate, cum ar fi București, Timișoara, Cluj, Iași sau Constanța.
„Aderarea la Spațiul Schengen este un element care este greu de cuantificat, dar este un element care o să contribuie semnificativ atât la consolidare poziției României pe piețele europene, cât și la creșterea economică prognozată. Este o situație fără precedent. Este și motivul pentru care nici analiștii economici nu prea pot estima cu exactitate care o să fie efectul benefic al acestei aderări, dar, cu siguranță, reducerea timpilor de transport, creșterea eficienței, reducerea cheltuielilor, eliminarea timpilor de așteptare vor contribui semnificativ la creșterea economică și la consolidarea poziției României în spațiul european.
OCDE-ul, de asemenea, această perspectivă oferă României o ocazie extraordinară de a-și credibiliza economia și perspectivele. OCDE este, practic, clubul de elită a țărilor cu economii solide și guvernul face pași importanți și ne ținem de calendarul stabilit cu OCDE-ul pentru a ne încadra în toate criteriile impuse și pentru a accede în această organizație. Încă o dată, pe final, vă rog să-mi permiteți să le mulțumesc și partenerilor sociali, celor care au fost în dialog cu noi. Chiar dacă am primit un aviz negativ de la CES într-o perioadă cu asemenea decizii grele, era de așteptat. Le mulțumesc încă o dată sindicatelor și patronatelor pentru dialogul constructiv pe care l-am putut purta și vă mulțumesc pentru atenție, vă mulțumesc pentru răbdare!”, a conchis ministrul.
