Pentru a se încadra în deficit, România are nevoie de absorbția fondurilor europene
Tanczos Barna a afirmat că sumele alocate prin PNRR au crescut cu peste 200% față de 2024, întrucât în anul anterior cheltuielile au fost reduse.
Oficialul a subliniat că proiectele încep să devină mature și că Ministerul Finanțelor oferă sprijin tuturor instituțiilor implicate în utilizarea fondurilor europene și PNRR. De asemenea, a precizat că măsurile respinse de Curtea Constituțională vor fi reformulate, iar Guvernul este hotărât să implementeze reformele asumate, astfel încât fondurile să fie deblocate.
„Avem pe PNRR o creştere faţă de 2024 de peste 200%, dar s-a pornit de jos, deci anul trecut nu s-au cheltuit foarte mulţi bani pe PNRR, însă începem să avem proiecte mature, iar Ministerul Finanţelor sprijină toate ministerele şi toate instituţiile care cheltuie bani din fonduri europene şi PNRR.
Măsurile au fost luate, cele care nu au fost acceptate de comisie pentru că, de exemplu, au fost respinse de Curtea Constituţională, vor fi reaşezate. Guvernul şi-a asumat să implementeze acele reforme şi reformele vor fi implementate, iar sumele vor fi deblocate”, a declarat el la Digi24.
Potrivit ministrului Finanțelor, în paralel cu eforturile interne, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, poartă negocieri cu Comisia Europeană.
Tanczos Barna a declarat că „domnul Boloş renegociază atât investiţiile, cât şi scadenţele la unele reforme”, astfel încât, până la sfârşitul anului sau, mai exact, până la mijlocul anului 2026, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să poată fi încheiat în condiţii cât mai bune.
Va reuși România să îndeplinească obiectivele asumate prin PNRR?
Întrebat dacă România va reuși să îndeplinească obiectivele asumate prin PNRR, în special în privința spitalelor regionale promise și prevăzute cu termene clare de realizare din fonduri europene, ministrul Finanțelor a răspuns că renegocierea PNRR înseamnă „exact acest lucru”.
Tanczos Barna a explicat că spitalele care pot fi finalizate vor rămâne în cadrul PNRR, iar cele care nu vor fi terminate prin acest program vor fi finalizate cu fonduri de la BEI sau, dacă nu este posibil, prin împrumuturi, urmând să fie acoperite din fonduri naționale.
Toate spitalele începute vor fi finalizate, iar investițiile care au fost scoase, cum ar fi cele de la Ministerul Sănătății, vor fi înlocuite cu alte proiecte, precum construcția de școli, infrastructură de apă și canalizare în mediul rural, autostrăzi sau alte investiții asumate și acceptate în PNRR. Scopul renegocierii este să asigure finalizarea proiectelor, fără a pierde vreunul dintre ele.
„Acele spitale care pot fi terminate rămân în PNRR, cele care nu vor fi terminate prin PNRR vor fi terminate din BEI, cele care nu vor fi terminate prin BEI, din împrumut, vor fi terminate din fondurile naţionale, spitalele rămân, cele care au fost începute vor fi finalizate, iar acele investiţii care sunt scoase, de exemplu, de la Ministerul Sănătăţii vor fi înlocuite pe investiţii din mediul rural, unde se construiesc şcoli, apă-canalizare, alte investiţii asumate şi acceptate în PNRR sau autostrăzi ori alte investiţii care înlocuiesc unele care au pornit mai greu. Tocmai acesta este scopul şi rolul renegocierii astfel încât să nu se piardă proiectul”, a afirmat oficialul.
Ministrul Finanțelor a menționat că, de fapt, este vorba despre înlocuirea unor proiecte.
„Înlocuim proiectele care sunt în curs de execuţie, dar poate nu se finalizează până în august – septembrie 2026, cu proiecte care sunt, de asemenea, de tip PNRR, adică investiţii verzi, investiţii în digitalizare, investiţii în infrastructura de învăţământ, în infrastructura rutieră, în infrastructura locală, iar acelea înlocuiesc proiectele care au pornit mai greu”, a spus el.
