Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat luni, că tranziţia spre energia cu zero emisii costă şi, dacă o facem prea abrupt, oamenii vor găsi soluţii individuale care vor fi mai poluatoare decât combustibilii fosili pe care îi folosim acum.
Acesta a fost prezent la Simpozionul Român al Energiei – SIREN 2021, organizat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei în perioada 6-8 septembrie 2021.
„Tot ce facem şi tot ce se va întâmpla în deceniile următoare se va analiza prin prisma protecţiei mediului. Protecţia mediului costă, iar acest cost trebuie să fie suportabil. Cea mai importantă întrebare pentru România este: cum se va face această tranziţie spre zero emisii? Cu siguranţă, această revoluţie înseamnă oportunităţi uriaşe, dar tot ce este legat de protecţia mediului costă şi va costa din ce în ce mai mult.
Nu costă neapărat pe factură, deşi vedem zilele acestea că se întâmplă şi acest lucru, dar nu costă neapărat în factura noastră lunară pe diverse servicii. Costă ca investiţii, ca prioritizare de fonduri naţionale, europene, private, chiar dacă în final şi aceste investiţii vor fi înglobate în preţul produselor. Acest cost va trebui să fie suportat de cineva”, a spus ministrul Mediului.
Tranziția va fi mult mai grea în România
În România, această tranziţie va fi mult mai grea decât în alte state, consideră el.
„Noi pornim cu peste 3 milioane de gospodării care încă se încălzesc cu combustibil fosil. Nu putem din decembrie să trecem pe un sistem altul decât fosil, pe un sistem inexistent. Nu vom reuşi în 2-3-5 ani să trecem de la lemnul de foc la energia electrică, care vedem cât costă, şi sistemele trebuie dezvoltate din toate punctele de vedere. Această tranziţie trebuie finanţată”, a continuat Tanczos.
Pe lângă proiectele de energie regenerabilă, tranziţia spre zero emisii implică şi schimbarea mentalităţii, a subliniat ministrul Mediului.
„Încă o dată subliniez: costul reprezentat de părticica aceea din factură trebuie analizat şi privit din perspectiva acelui stat membru, astfel încât tranziţia să fie realizabilă. România, chiar dacă a sunat ciudat în momentul în care chiar ministrul Mediului a spus că nu susţine fără rezerve şi fără observaţii strategia europeană, România trebuie să facă această analiză de impact, cum vom renunţa noi la lemnul de foc în 5-10-15 ani, astfel încât gospodăriile noastre să nu fie afectate.
Dacă trecerea este abruptă, dacă tehnologia nu este asigurată, dacă costurile sunt prea mari, acceptanţa socială dispare şi oamenii vor căuta soluţii locale, aşa cum vor găsi, ori vor exploata ilegal masă lemnoasă, că iarna vine şi, vorba unui înţelept, „iarna nu-i ca vara”. Vor căuta şi vor găsi soluţii individuale care vor fi mult mai poluante decât o sobă bine gândită cu tehnologie modernă, chiar dacă este pe fosil. Aşadar, trecerea să nu fie de azi pe mâine, să asigurăm trecerea lină de la fosil la zero emisii în 30 de ani, ceea ce înseamnă că putem schimba de două ori o centrală termică pe lemne”, a continuat oficialul guvernamental.
Prețul lemnului și al energiei, impact uriaș în bugetele românilor
Potrivit acestuia, preţul lemnului a crescut vertiginos şi, alături de preţul energiei, va avea un impact uriaş pentru bugetul familiilor.
„Noi va trebui să sprijinim aceste gospodării, să asigurăm o implementare raţională a principiilor pe biomasă, a trecerii de la emisii de carbon, poate uneori foarte mari, la cele foarte reduse, astfel să nu generăm mai mult rău decât bine”, a precizat Tanczos.
Consiliul Mondial al Energiei – Comitetul Naţional Român (CNR-CME) organizează, în perioada 6-8 septembrie, SIREN – Simpozionul Român al Energiei 2021, care va găzdui dezbateri relevante privind tranziţia sectorului românesc al energiei către ţintele autoangajate de către România ca stat membru al Uniunii Europene.
Sursă foto: Facebook, Guvernul României
