Așadar, ministrul a susținut că trebuie „ să schimbăm modul în care consumăm şi ne comportăm zi de zi față de natură” și „să încercăm să reducem la maximum impactul pe care acţiunile noastre îl au asupra mediului înconjurător”.

Tanczos Barna a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Naționale a Mediului

„Nu putem da timpul înapoi pentru a stopa degradarea ecosistemelor, dar putem fi generaţia care ajută natura să se însănătoşească! Trebuie să schimbăm modul în care consumăm şi ne comportăm zi de zi față de natură și să încercăm să reducem la maximum impactul pe care acţiunile noastre îl au asupra mediului înconjurător”, a scris Tánczos Barna pe Facebook.

Ministrul vrea să reducă poluarea cu plastic

De asemenea, ministrul a spus și că avem „obligaţia de a investi în protejarea şi refacerea ecosistemelor”.

„Avem obligaţia de a investi în protejarea şi refacerea ecosistemelor, iar şcoala are rolul de a educa, de a pregăti viitori adulţi activi, responsabili cu mediul înconjurător şi implicaţi în acţiuni pentru binele Planetei. Educația pentru mediu este o provocare care presupune solidaritate, empatie și responsabilitate. Este un țel pe care merită să ni-l asumăm și să-l urmărim prin tot ceea ce facem, în casele, birourile, în școlile și comunitățile noastre.

Vă felicit pe toți cei care sărbătoriți Ziua Mondială a Mediului prin acțiuni interesante, dar mai ales pe cei pentru care Ziua Mediului este în fiecare zi! În acest an, Ziua Mondială a Mediului este axată pe soluțiile împotriva poluării cu plastic. Pentru a afla sfaturi utile despre cum puteți contribui fiecare la reducerea poluării cu plastic, vă îndemn să urmăriți campania națională Reciclăm în România”, a mai spus Tánczos Barna.

S-a găsit soluția pentru problema poluării cu plastic

Bacteriile care se hrănesc cu plastic, și care pot să descompună deșeurile de plastic în câteva ore, au fost intens analizate în ultimii ani, pentru a găsi o soluție la problema plasticului. Descoperirea unor modalități de a produce plastic din alte surse decât țiței și derivați ai acestuia este vitală pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, potrivit Science Alert.

Polimerii din plastic sunt lanțuri lungi de subunități repetate, înșirate împreună, iar coloana vertebrală a acestor lanțuri sunt atomii de carbon. Mulți ingineri chimiști au susținut că nivelurile tot mai mari de dioxid de carbon din atmosfera Pământului ar putea fi o resursă neexploatată pentru fabricarea materialelor plastice sau a altor produse pe bază de carbon, cum ar fi combustibilul pentru reacție sau betonul, dacă am putea capta CO2 din aer.

O modalitate de a converti CO2 în alți compuși utili care conțin carbon se face prin injecția cu electricitate într-o reacție numită electroliză. Această metodă, deși promițătoare, produce în mare parte compuși cu lanț scurt, cu doar unul până la trei atomi de carbon. Producerea unor substanțe chimice cu lanțuri de carbon mai lungi din CO2 este o sarcină mai grea și ineficientă.

Acum, o echipă de ingineri chimiști de la Institutul Avansat de Știință și Tehnologie din Coreea de Sud (KAIST) a dezvoltat un sistem, din două părți, pentru transformarea CO2 într-un tip comun de bioplastic cu ajutorul unei specii de bacterii numite Cupriavidus necator. Primul pas al sistemului este un electrolizor care transformă CO2 gazos în formiat. Apoi, acesta este introdus într-un rezervor de fermentare, unde bacteriile se pun la treabă.