Ne bucurăm când moare capra vecinului şi le plângem de milă grecilor, dar situaţia din ţara noastră este şi mai dificilă.
Cu toate că nimic nu pare să funcţioneze, că puţine afaceri vor supravieţui acestui an, iar a investi în turism pare un act necugetat, pentru cei care dispun de bani, acum e vremea achiziţiilor şi a renovărilor unităţilor hoteliere. Pe de o parte, preţurile sunt atractive, ajungând chiar şi cu 50% mai mici decât în 2008. Oferta este foarte generoasă: atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe importante au apărut anunţuri de vânzare a unor hoteluri de dimensiuni mici şi medii, bine amplasate. Pe de altă parte, gradul scăzut de ocupare al structurilor hoteliere permite efectuarea lucrărilor de renovare şi modernizare, care să susţină dezvoltarea în viitoarea perioadă post-criză.
Dar ceea ce este o urgenţă pentru mediul privat nu prezintă interes pentru autorităţi. Pentru locatarii din Palatul Victoria, absorbţia fondurilor UE este o prioritate doar la televizor. De exemplu, cei care au aplicat în cadrul Programului Operaţional Regional pentru a obţine finanţare europeană destinată modernizării infrastructurii de turism stau cu proiectele aprobate şi aşteaptă deblocarea fondurilor. În schimb, fondurile străine de investiţii au „mirosit“ oportunităţile de pe piaţa imobiliară de la noi şi, în această perioadă, achiziţionează diferite proprietăţi în marile oraşe: Bucureşti, Sibiu, Oradea, Cluj şi Timişoara. Sunt interesate în special de terenuri, hoteluri şi clădiri istorice. Astfel, România continuă să fie atractivă chiar dacă Guvernul nu are o politică coerentă pentru atragerea de investiţii, mai ales prin dezvoltarea infrastructurii.
Ne bucurăm când moare capra vecinului şi le plângem de milă grecilor, dar situaţia din ţara noastră este şi mai dificilă. Atena va reuşi să-şi rezolve mai repede problemele decât o vom face noi, fiindcă ştie să-şi urmărească propriul interes. România are doar proiecte pe hârtie, în timp ce Grecia are o infrastructură dezvoltată. Care sunt măsurile politice clare pentru a scoate economia românească din recesiune? De exemplu, Franţa şi Germania aproape că au eliminat taxele pentru micii întreprinzători, răspunzând astfel solicitărilor venite din mediul privat, şi nu aplicând directive de sus.
Cum a reacţionat Bucureştiul? A inventat un nou impozit, care a închis un număr important de firme. Chiar şi Marea Britanie, recunoscută pentru spiritul conservator, a înţeles că trebuie să ia anumite decizii. De exemplu, pentru a stimula vânzările, spre sfârşitul anului trecut, toate magazinele din Manchester aveau afişat că au redus TVA (care depăşea 20%), la 5%. Iar celebrul Oxford Street din Londra, cunoscut pentru magazinele de lux, a redus toate preţurile cu 50% pentru produsele premium, atrăgând clienţi din toată Europa.
MIHAIL ACATRINEI, general manager, Ramada Majestic
