Guvernul nu îi va permite lui Huang ca, prin intermediul firmei sale Beijing Zhongkun Investment Group Co., să ducă la capăt planul de a achiziţiona un teren de 300 de kilometri pătraţi, a comunicat astăzi Ministerul Afacerilor Interne de la Reykjavik.

Legea islandeză "impune condiţii stricte corporaţiilor care doresc să câştige dreptul de proprietate asupra unei proprietăţi islandeze sau dreptul de a utiliza proprietăţi islandeze şi este clar că firma în discuţie nu îndeplineşte niciuna din aceste cerinţe", scrie în nota ministerului.

Huang planifica să investească circa 200 de milioane de dolari în teren, pentru construirea unei unităţi de agrement cu hotel, teren de golf şi a unui spaţiu unde urmau să se desfăşoare întreceri sportive, potrivit unui articol publicat în luna octombrie în China Dialogue.

Într-un interviu acordat în luna septembrie agenţiei Bloomberg, Huang a spus că este în discuţii pentru achiziţionarea terenului de la un grup de fermieri cu 8,8 milioane de dolari şi că aşteaptă aprobarea guvernului. Averea lui Huang este estimată de revista Forbes la 1,02 miliarde de dolari.

Islanda, care a trecut prin falimentul sistemului bancar în 2008, se va bucura de o creştere economică mai radidă decât media zonei euro, estimează Fondul Monetar Internaţional. PIB-ul islandez va creşte cu 2,5% în acest an şi în 2012, cumparativ cu media de 1,6% a zonei euro, în 2011 şi de 1,1%, din 2012, estimează FMI.

De la decăderea sa şi până în prezent, economia de 12 miliarde de dolari a Islandei s-a focusat în special pe dezvoltarea industriilor sale de bază, care sunt pescuitul, energia şi turismul.

"Întrebarea care trebuie pusă nu este cum putem refuza o investiţie de o asemenea mărime, ci cum ar putea o naţiune să facă ceva contrar legilor sale", a declarat Ogmundur Jonasson, ministrul afacerilor interne ieri pentru Bloomberg.

"Piedicile legale puteau fi surmontate cu uşurinţă, înfiinţând o scoietate islandeză cu răspundere limitată", a mai spus acesta.

“Nu sunt îngrijorat că acest refuz va avea un efect negative asupra investiţiilor străine din Islanda", a mai spus Jonasson. “Investitorii vor avea şi mai multă încredere într-o ţară care respectă propriile legi."

Islanda a finalizat recent un program de împrumut cu FMI, care s-a derulat 33 de luni. Guvernul a fost nevoit să ceară sprijin financiar de la FMI după ce cele mai mari bănci ale sale au dat faliment, din cauza unei datorii de 85 de miliarde de dolari, ceea ce a trimis economia în recesiune, PIB-ul ţării scăzând cu 6,8% în 2009 şi cu 3,5% anul trecut.