Elveţienii au votat în mod larg în favoarea interzicerii 'remuneraţiilor abuzive' ale patronilor firmelor elveţiene din Elveţia şi din străinătate şi îndeosebi a aşa-ziselor 'paraşute aurite', potrivit previziunilor principalului institut de sondare a opiniei publice din ţară, gfs.bern., preluate de AFP.
Birourile de vot s-au deschis duminică dimineaţă în Elveţia pentru a le permite elveţienilor să se pronunţe asupra unei iniţiative populare asupra limitării remuneraţiei patronilor de societăţi cotate la bursă, care să interzică indemnizaţiile de plecare din post numite ‘paraşute aurite’. Mulţi elveţieni, chemaţi să se pronunţe asupra unor chestiuni de mare interes de câteva ori pe an la referendumuri, au votat prin corespondenţă în cele două-trei săptămâni care au precedat votul. Iniţiativa populară este un drept acordat cetăţenilor elveţieni, care pot face astfel o propunere de modificare a unei legi.
Potrivit previziunilor difuzate la 12h30 GMT, circa 68% din votanţi au acceptat iniţiativa Minder, de la numele omului de afaceri aflat la originea acestui vot.
‘Este o zi extraordinară pentru acţionari’, a declarat la televiziunea elveţiană RTS Dominique Biedermann, director al fundaţiei Ethos, organizaţie care reprezintă 141 fonduri de pensii.
Thomas Minder, şef de firmă şi senator UDC (Uniunea democrată de centru, dreapta populistă), a spus că nu este deloc surprins, considerând că ‘oamenii au decis să dea un semnal clar consiliilor de administraţie, Consiliului federal (guvernul – n.r.) şi Parlamentului’.
Pentru a pune capăt ‘remuneraţiilor excesive’ ale patronilor sunt prevăzute trei dispoziţii. În caz de infracţiune, sancţiunile merg de la o amendă egală cu şase ani de salariu la trei ani de închisoare.
Potrivit textului supus votului elveţienilor, durata mandatului membrilor consiliului de administraţie urmează să fie limitată la un an, iar unele forme de remunerare, cum ar fi indemnizaţiile de plecare – numite ‘paraşute aurite’ – vor fi interzise.
În plus, conform textului, remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie şi ale conducerii trebuie să fie aprobate obligatoriu de adunarea generală a acţionarilor, care va vota în fiecare an suma totală pentru remunerarea acestora.
Prima de plecare de 72 milioane de franci elveţieni (60 milioane de euro), pe care CA al grupului farmaceutic Novartis a prevăzut-o pentru preşedintele Daniel Vasella, care urma să plece, a produs în februarie un val de indignare în Elveţia. Vasella, care a fost mulţi ani cel mai bine plătit patron din Elveţia, a renunţat în cele din urmă la această ‘paraşută aurită’.
Sondajele efectuate înainte de scrutin anunţaseră aprobarea iniţiativei. Textul ei a fost viu combătut de autorităţile elveţiene, îndeosebi de guvern şi Parlament, care au elaborat un contra-proiect, mai puţin reformator, care permitea derogări în cazul indemnizaţiilor de plecare din post.
Dacă textul lui Minder va fi adoptat, va mai trece un an până la punerea lui în aplicare. Guvernul elveţian va trebui mai întâi să elaboreze un proiect de lege care să respecte principalele prevederi ale iniţiativei, pe care să-l transmită apoi Parlamentului pentru aprobare. În lipsa unei majorităţi intră în vigoare direct contra-proiectul.
Experţii se aşteaptă la dezbateri lungi mai ales din cauza aspectului foarte tehnic al subiectului. În plus, numai Partidul socialist şi Verzii au susţinut iniţiativa, în timp ce dreapta şi centrul au combătut-o.
Apărute în Statele Unite la începutul anilor 1960, ‘paraşutele aurite’ permiteau atragerea de conducători capabili să redreseze situaţia companiilor multinaţionale. Societăţile europene au început şi ele să recurgă la această metodă, însă imensele indemnizaţii primite de unii patroni la plecarea din post, indiferent care le erau realizările, au declanşat vii polemici.
În Europa, după patru ani de la debutul crizei financiare, Uniunea Europeană se pregăteşte să impună băncilor consolidarea capitalului lor şi prevede, pentru prima oară, plafonarea bonusurilor bancherilor.
SURSA: Agerpres