Myanmar sau Birmania are o suprafață totală de 678.500 km2, din care aproape jumătate sunt păduri. Inițial, un regat independent, în 1824-26, 1851-52 și 1885-86 Burma a fost invadată de Imperiul Britanic și a devenit parte a Indiei. Japonezii i-au alungat pe britanici împreună cu Aung San și au ocupat țara în timpul celui de-al doilea Război mondial, dar a fost reocupată de britanici în 1945.În 1948 națiunea a devenit suverană, cunoscută ca Uniunea Burma, cu U Nu primul prim ministru. Guvernarea democratică s-a terminat în 1962 cu o lovitură de stat militară condusă de generalul Ne Win. Ne Win a condus țara aproape 26 de ani. În 1990 s-au ținut alegeri libere pentru prima dată în aproape 30 de ani, însă victoria LND, partidul lui Aung San Suu Kyi a fost anulată de militari care au refuzat să predea puterea.
Cultura birmaneză a supravieţuit secolului de dominaţie britanică dar s-a descurcat mai greu în timpul celui de-al doilea război mondial şi perioada de după acesta, când ţara a fost devastată de valurile de lupte încrâncenate dintre aliaţi şi japonezi şi apoi între rivalităţile politice din timpul războiului civil. Independenţa obţinută în 1948 s-a transformat curând într-una dintre cele mai crude dictaturi ale epocii moderne.
Elita militară birmaneză, susţinută de banii veniţi din drogurile Triunghiului de Aur, o zonă de producţie a opiumului din nord şi est, precum şi profiturile obţinute din comerţul cu rubine, jad şi aur, a declanşat războiul împotriva minorităţilor de la marginea ţării. Un sfert de bugetul total al regimului a fost cheltuit pe armament, însă doar 1,5% pe sănătate.
Presa a fost controlată asiduu şi reprimată violent, iar oponenţii politici au fost în mod frecvent încarceraţi fără a le fi oferită posibilitatea de a fi judecaţi, torturaţi sau folosiţi ca mână de lucru.
Cu o creştere economică slabă, sub trei procente anual, Birmania este în mod oficial cea mai săracă ţară din sud-estul Asiei. În timp ce vecinii săi s-au dezvoltat şi modernizat într-o viteză uluitoare, viaţa sub ameninţarea armelor a constuit motivul principal pentru care cea mai mare parte a populaţiei trăieşte într-o sărăcie cumplită.
Majoritatea locuitorilor trăiesc în localităţi dărăpănate, în case făcute din cărămizi de pământ şi bambus, privaţi de alimentarea cu apă şi curent electric. Drumurile, căile ferate, autobuzele şi feriboturile sunt într-o stare deplorabilă. .
Myanmar are 54,5 milioane de locuitori (estimat 2012). Există 135 de grupuri etnice recunoscute, iar principalele sunt: birmanezi 68%, shan 9%, karen 7%, rakhine 4%, chinezi 3%, indieni 2%, mon 2%, altele 5%. Cetățenii români au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul Myanmarului și trebuie să se asigure că pașaportul este valabil cel puțin șase luni de la data intrării în Myanmar, cu minimum o pagină liberă. Pentru viza turistică, cetățenii români trebuie să se adreseze unei misiuni diplomatice a Republicii Uniunii Myanmar conform listei publicate de Ministerul Afacerilor Externe myanmarez
