Aproximativ 60 % dintre aceste produse sunt echipamente pentru bucătărie, baie sau maşini de spălat rufe, în timp ce telefoanele mobile, computerele, laptopurile şi imprimantele dau numai 7 % din ceea ce este cunoscut sub numele de "e-deşeuri", relevă materialul, citat de ziarul belgian 'La Libre Belgique'.
Norvegia este ţara care generează cea mai mare cantitate de asemenea deşeuri raportată la numărul de locuitori, 28,4 kg, urmată de Elveţia (26,3 kg) şi Islanda (26,1 kg). La polul opus se situează regiunea din estul Africii, unde există, anual, 1,7 kg de deşeuri electrice şi electronice pentru fiecare locuitor.
Cel mai mare volum de e-deşeuri se găseşte în SUA şi China, care totalizează împreună 32 % din deşeurile de acest tip de pe glob, clasamentul continuând cu Japonia, Germania şi India.
Raportul atrage atenţia că mai puţin de o şesime din aceste deşeuri au fost reciclate corect, deşi conţin cantităţi importante de fier, cupru sau aur. Privite din acest punct de vedere, e-deşeurile produse în 2014 au o valoare de aproximativ 48 de miliarde de euro.
"La nivel mondial, e-deşeurile constituie o preţioasă *mină urbană* – o mare rezervă potenţială de materiale reciclabile", a subliniat rectorul UNU, David Malone, secretar general adjunct al ONU.
Deşeurile electrice şi electronice din 2014 au 'conţinut însă şi 2,2 milioane de tone de compuşi periculoşi, precum mercur, cadmiu sau crom, ceea ce înseamnă că sunt şi o *mină toxică*', a menţionat David Malone, insistând asupra necesităţii unei 'gestionări extrem de atente' a acestora. Specialiştii estimează că în 2018, pe întreaga planetă, se vor produce în jur de 50 de milioane de tone de e-deşeuri.AGERPRES