Mii de oameni și-au părăsit locuințele! Conflictul dintre armeni și azeri este vechi, destrămarea URSS fiind marcată de reactivarea vechilor conflicte istorice. Inițial, succesul a fost de partea armeană. Acum, războiul este câștigat de azeri.

Mii de etnici armeni din Nagorno-Karabah au părăsit enclava intens disputată, în ultimele zile, după ce a fost cucerită de azeri. Echipa FRANCE 24 a vizitat un punct de control de la frontieră și i-a urmărit pe refugiați până la un adăpost temporar din orașul Goris, din Armenia.

Mii de oameni și-au părăsit locuințele

Etnicii armeni din Nagorno-Karabah au început un exod masiv spre Armenia, după ce Azerbaidjanul i-a învins  pe luptătorii armeni din regiunea separatistă, într-un conflict care datează din epoca sovietică. Cei aproximativ 120.000 de armeni din regiune nu doresc să trăiască sub conducerea azeră „de teama persecuţiilor şi a epurării etnice”, susține guvernul de la Erevan.

La granița dintre Armenia și Azerbaidjan, mașinile și camioanele sosesc unele după altele, pline cu familii strămutate care fug din Nagorno-Karabah. Peste 13.300 de persoane au trecut deja granița, au declarat oficialii armeni. În zilele următoare se așteaptă un nou aflux de refugiați.

„Nu ne așteptăm doar familiile; așteptăm întregul Nagorno-Karabah”, spune un bărbat care își așteapta rudele la un punct de trecere a frontierei.

„Credeți că ne mai putem întoarce? Karabah, așa cum era, nu va mai exista. Nu există ajutor din nicio țară, nicio țară nu vorbește pentru noi”, adaugă Grigor, unul dintre cei care își așteaptă rudele.

„Națiunea noastră a fost vândută de un guvern care nu știe ce face”

Epuizați, refugiații se înregistrează la corturile Crucii Roșii, unde li se oferă mâncare și apă, înainte de a se îndrepta către orașele din regiune. La aproximativ 25 de kilometri de graniță, orașul Goris a început să primească mii de refugiați, folosind un teatru local ca adăpost temporar.

Acesta este doar un punct de tranzit pentru miile de refugiați. Mulți sunt debusolați. Nu știu încotro să apuce și sunt în stare de șoc pentru că au lăsat în urmă tot ce aveau.

„Ne-am luat copiii și ne-am părăsit casele pentru a veni aici, pentru a găsi refugiu. Națiunea noastră a fost vândută de un guvern care nu știe ce face”, spune Rodmila, una dintre femeile care au plecat din Nagorno-Karabah.

Guvernul armean a declarat că este pregătit să primească 40.000 de familii strămutate, iar organizațiile de caritate lucrează non-stop pentru a ajuta la îndeplinirea acestui obiectiv.

„Ne simțim copleșiți, situația este dificilă. Vin mulți refugiați și nu cred că țara noastră este pregătită pentru asta. Mi-am construit casa timp de 30 de ani și singurul lucru pe care îl am cu mine este această geantă. Casa mea este în geanta asta. Ar trebui să fie foarte fericiți că plecăm pentru că le-am lăsat casele noastre”, spune o altă refugiată, Gayane Shagants.

Oamenii nu mai vor să se întoarcă după ce au trecut deja prin trei războaie

Mulți dintre cei care traversează Coridorul Lachin, care a fost blocat timp de 10 luni de forțele azere, au fost deja forțați să-și părăsească casele în conflicte trecute.

„Am trecut deja prin cel de-al treilea război. Nu mă voi întoarce niciodată. Mi-a ajuns”, a spus Anna Hakobyan, o femeie în vârstă de 70 de ani, care a fost evacuată împreună cu mama ei, în vârstă de 90 de ani.

După ce bombele au început să lovească satul lor, Khanapat, lângă linia frontului, au început să se ascundă în subsolul casei.

„Am mers înainte și înapoi, înainte și înapoi până la subsol, iar mama abia poate merge”, povestește femeia.

UE a jucat doar un rol marginal în acest conflict. Moscova a negociat un acord de pace în 2020, considerat nefavorabil armenilor, precum și încetarea focului din această săptămână. Turcia, pe de altă parte, nu este doar un aliat apropiat și un partener economic al Azerbaidjanului, ci și un important furnizor de arme.

Anul trecut, UE a semnat un acord cu Baku privind gazele naturale. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat Azerbaidjanul, condus autoritar, ca fiind un „partener crucial” în abordarea crizei energetice, deși observatorii occidentali au îngrijorări serioase cu privire la situației democrației din această țară.