"Nu înţeleg de ce trebuie să mai imprimăm bancnote", spune Bjoern Ulvaeus, fost component al grupului ABBA şi un susţinător al lumii fără lichidităţi.

Conturul unei astfel de societăţi a început să ia formă în naţiunea high-tech, iritându-i pe cei care preferă încă monedele şi facturile în locul banilor digitali.

De altfel, în multe dintre oraşele suedeze nu se mai acceptă cash la plata biletelor pentru transportul în comun, acestea fiind achiziţionate cu un SMS trimis de pe telefonul mobil. De asemenea, un număr mic, dar în creştere, de magazine nu mai acceptă decât cardurile ca modalitate de plată, iar câteva sedii bancare unde se efectuează tranzacţii electronice nu mai deţin deloc numerar, potrivit Associated Press.

"Există oraşe în care nu mai poţi folosi bani cash într-o bancă", se plânge Curt Persson, preşedintele Organizaţiei Naţionale a Pensionarilor din Suedia. El spune că această situaţie reprezintă o reală problemă pentru bătrânii din zonele rurale, care nu au carduri de credit sau nu ştiu cum să le folosească.

Scăderea utilizării lichidităţilor este vizibilă chiar şi în biserici, în câteva dintre ele fiind instalate cititoare de carduri pentru a le fi mai uşor credincioşilor să facă donaţii. "Oamenii au venit la mine în repetate rânduri pentru a-mi spune că nu au numerar, dar că ar dori totuşi să facă o donaţie", a delarat reprezentantul unei biserici.

Bancnotele şi monedele reprezintă doar trei la sută din economia Suediei, comparativ cu o medie de nouă procente în zona euro şi şapte procente în Statele Unite. Însă şi procentul de 3% este mare, consideră Ulvaeus care vede într-o societate fără numerar o societate mai sigură.  După ce fiul său a fost jefuit de trei ori, el a început să pledeze pentru o tranziţie mai rapidă către o economie complet digitală, numai pentru a le face viaţa mai grea hoţilor. "Ce s-ar mai face dacă nu ar mai exista lichidităţi", se întreabă el.
Avantaje şi dezavantaje: scade corupţia şi numărul jafurilor, cresc atacurile cibernetice

În acest sens, Asociaţia Bancherilor Suedezi susţine că renunţarea parţială la numerar are deja impact asupra statisticilor privind criminalitatea: numărul furturilor din băncile suedeze a scăzut anul trecut  la cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani, la 16,de la 110, în 2008. În schimb, a crescut numărul atacurilor cibernetice: cazurile de fraudă electronică au crescut la aproape 20.000 în 2011, de la 3.304 în anul 2000.
Răspândirea tranzacţiilor electronice şi traseul digital pe care îl generează explică şi motivul pentru care Suedia are o problemă mai mică în cee ce priveşte corupţia, comparativ cu ţările în care domină plăţile în numerar, cum ar fi Italia sau Grecia, explică Friedrich Schneider, profesor de economie la o Universitate din Austria. "Dacă oamenii folosesc mai mult cardurile, sunt mai puţin implicaţi în activităţi economice ilegale", crede profesorul.

În Italia, de exemplu, unde numerarul a fost un mijloc comun de a evita taxa pe valoarea adăugată şi de a ascunde profiturile, prim-ministrul Mario Monti a luat măsuri, în decembrie, de limitare a tranzacţiilor în numerar la plăţile sub 1.000 de euro, în scădere de la 2.500 de euro.
Oscar Swartz, fondatorul primului furnizor de Internet din Suedia, Banhof, susţine că o economie digitală ridică probleme de confidenţialitate din cauza traseului de tranzacţii rămas. Deşi susţine ideea eliminării treptate a lichidităţilor, el propune introducerea altor metode anonime de plată. "O persoană ar trebui să aibă dreptul de a trimite sau de a dona bani fără a fi monitorizat de fiecare dată", spune Swartz.
Hanna Celik, a cărei familie deţine un chioşc de ziare într-un mall din Stockholm, spune că economia digitală este numai în avantajul băncilor care doresc câştiguri mai mari. El spune că este taxat cu aproximativ 80 de cenţi pentru fiecare tranzacţie cu cardul de credit. "Pentru bănci, asta este o modalitate în plus prin care pot câştiga o mulţime de bani".