"Sectorul se maturizează şi a devenit o adevărată industrie în Islanda şi odată cu asta vin şi provocările astfel că trebuie să fim pregătiţi să le abordăm", a declarat recent ministrul Turismului din Islanda, Thordis Kolbrun R. Gylfadottir.

Un număr record de până la 2,3 milioane de turişti străini ar urma să viziteze Islanda până la finele acestui an, în creştere faţă de 1,8 milioane anul trecut, când înnoptările s-au ridicat la 7,8 milioane. Turismul este acum cel mai mare produs de export al Islandei şi a doua mare industrie după comerţul angro şi cu amănuntul. În 2016, turismul a fost responsabil pentru 8,4% din PIB.

Cei 347.000 de islandezi discută modul în care pot fi evitate greşelile din 1960 şi 1970 când pescuitul excesiv al heringului a decimat stocurile şi a afectat industria locală de pescuit.

Turismul a devenit o industrie de importanţă sistemică, ceea ce a determinat Banca Centrală a Islandei să ridice semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea unor astfel de ritmuri exponenţiale de creştere. Un eventual şoc al turismului "ar provoca un şoc pentru întreaga economie", a avertizat Sedlabanki în raportul său de stabilitate financiară din luna octombrie. De asemenea, Banca Centrală a avertizat că turismul pune presiune asupra pieţei imobiliare locale, citând o creştere explozivă a preţului chiriilor pe termen scurt.

În aceste condiţii, noua coaliţie guvernamentală din care face parte şi Gylfadottir analizează în prezent o serie de măsuri destinate, dacă nu să limiteze sosirile, cel puţin să îmbunătăţească calitatea experienţei.

"Trebuie să vedem cum putem să creştem gradul de toleranţă. Uneori este vorba de întărirea infrastructurii, alteori este vorba despre redirecţionarea accesului spre zonele particulare. Deciziile pe care le vom lua vor afecta modul în care acest sector", a spus Gylfadottir.

Precedenta administraţie, din care a făcut parte şi Gylfadottir, intenţiona să majoreze TVA în turism dar atunci propunerea a fost pusă deoparte în urma obiecţiilor venite din partea industriei.

O altă idee vehiculată implică introducerea unui comision special iar sumele generate ar urma să fie utilizate pentru a finanţa păstrarea resurselor naturale ale insulei. "Urmează să discutăm să vedem cum o vom aplica", a spus Gylfadottir.

Pe de altă parte, Guvernul islandez este deschis la ideea unor investiţii străine mai mari, în condiţiile în care restricţiile asupra mişcărilor de capital au fost eliminate. Mari părţi din lanţul hotelier local KEAHotels au fost deja preluate de fondurile din străinătate.