Peste 39.000 de profesori s-au înscris anul acesta pentru a susţine examenul de titularizare, cei mai mulţi la limba şi literatura română. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a publicat, pe portalul edu.ro, rezultatele la acest examen, care sunt însă în curs de centralizare şi actualizare. Totuşi, ne putem da seama că media de promovare nu va fi foarte mare la nivel naţional, având în vedere rezultatele înregistrate în unele dintre judeţe.
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că speră să nu se ajungă în situaţia de a le permite celor care au luat note sub 5 la examenul de titularizare să ocupe catedre, din cauza lipsei de personal. Ea a susţinut că nu este de acord cu eliminarea examenului de titularizare, pentru că trebuie să existe un filtru, care ar trebui urmat de evaluări anuale.
Potrivit Agerpres, doar jumătate (49%) dintre profesorii care au susţinut examenul de titularizare în Bistriţa-Năsăud au reuşit să promoveze. Patru candidaţi au reuşit să ia nota 10, alţi 58 au luat între 9 şi 9,99, un număr de 74 candidaţi au fost notaţi între 8 şi 8,99, iar restul de 121 au primit între 7 şi 7,99. S-au înregistrat, de asemenea, 96 de note între 1 şi 4.99, 109 note între 5 şi 5,99 şi 66 de note între 6 şi 6,99. Cei care au obţinut note între 5 şi 6,99 pot spera la un post de suplinitor în învăţământ, din cele care vor rămâne neocupate după titularizări.
Clujul stă ceva mai bine, cu o promovabilitate de aproape 60%, existând şi zece note 10, dar şi o notă 1. Un număr de 577 de cadre didactice au obţinut note peste 7, iar 285 note peste 5. Note între 1 şi 4,99 au luat 128 de persoane.
În Satu Mare, din 739 de candidaţi, s-au prezentat doar 585, iar 135 au obţinut note mai mici de 5,00. Cele mai multe note, 230, au fost cuprinse între 7,00 şi 10, fiind totodată şi 193 de note între 5,00 şi 6,99. Aici au fost patru candidaţi care au obţinut nota maximă 10, la disciplinele profesori documentarişti, învăţător (în limba maghiară), limba şi literatura maghiară şi educatoare (în limba română) şi doi candidaţi au obţinut nota minimă 1,00, la disciplinele religie ortodoxă şi educatoare (în limba română).
În Caraş Severin a existat doar o notă de 10, a unui cadru didactic din Bocşa, care a susţinut examenul la geografie. Din 716 de cărăşeni care s-au înscris să participe la titularizarea din acest an, s-au prezentat doar 469, iar 177 de cadre didactice au reuşit să ia peste note de peste 7. Alţi 121 de candidaţi nu au obţinut nici măcar nota 5.
Candidaţii nemulţumiţi de notele obţinute pot să depună contestaţii, urmând ca rezultatele finale să fie afişate pe 10 august. Repartizarea candidaţilor admişi la concurs se va desfăşura pe 13 august pentru ocuparea posturilor publicate pentru angajare cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată (titularizare), respectiv în data de 16 august, pentru ocuparea posturilor publicate pentru angajare cu contract de muncă pe perioadă determinată (suplinire), în şedinţe
publice care se vor desfăşura la centrele de concurs, potrivit Agerpres.
Posibile explicaţii
Potrivit unei statistici din 2011 a departamentului de educaţie din cadrul Comisiei Europene, dezvoltarea profesională continuă a câştigat o importanţă tot mai mare în ultimii ani. În timp ce acum un deceniu, aceste activităţi erau opţionale pentru profesori, acum sunt considerate sarcini profesionale. În Spania, Franţa, Lituania, România şi Slovenia, dezvoltarea profesională continuă, care presupune participarea la congrese, simpozioane, la editarea de lucrări academice, este o condiţie pentru avansare şi un salariu mai mare.
Însă cei care rezistă procesului de perfecţionare îndelungat, care nu aduce creşteri salariale foarte mari, sunt puţini restul reprofilându-se sau plecând din ţară. România, Ungaria, Austria şi Portugalia sunt ţările în care este cea mai mare diferenţă între salariul minim şi maxim din educaţie şi în care durează cel mai mult, respectiv 30 de ani, până ce un profesor ajunge la salariul maxim. Media europeana este de 15-25 de ani.