Companiile din România solicită, pe lângă un învățământ orientat către meseriile cu deficiență de forță de muncă, o susținere cât mai puternică a mobilității persoanelor care doresc să se angajeze și măsuri mai dure în privința asistaților social.
La începutul lunii decembrie Dragoș Pâslaru, ministrul Muncii, a anunțat un nou proiect al Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice cu un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei. Acesta prevede creşteri mai mari pentru categoriile care nu au beneficiat în ultimii ani de majorări salariale având drept scop rezolvarea inechităţilor existente până acum în sistemul salarial.
Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“, a afirmat că legea salarizării iniţiată de Ministerul Muncii este una proastă. Replica ministrului a venit imediat, acesta spunând că „masa salarială într-o ţară precum România ar trebui să aibă o anumită pondere în PIB. Asta am făcut şi noi. Am încercat să ducem, până în 2022, pe 7,6%-7,5% din PIB, ceea ce este conform bunelor practici internaţionale“, a continuat Dragoș Pâslaru. În același timp, șefii companiilor private, laudă OUG 60, care prevede o primă de activare de 500 de lei pentru şomerii care se angajează, o primă de instalare de 12.500 de lei dacă trebuie să se mute şi o subvenţie lunară de 900 de lei pentru firmele cu care încheie contracte de muncă.
CITIȚI ȘI:
Ce trebuie să facă noul guvern pentru a scoate România din primitivism
Comunicații: Internet în toată țara
TURISM: Țara care are "de toate"
Sectorul energetic are nevoie de o reformă din temelii
Sistemul de sănătate este "bolnav"