De parcă asta ar fi problema noastră principală. Dacă se votează o treabă nasoală, cum ar fi să lăsăm Justiția să-și facă datoria în cazul colegului Dan P., deputat, treaba e doar un pic mai delicată. Dacă ești la putere, votezi împotrivă. Asta e, trebuie să-ți asumi situația. Dacă ești în opoziție, nu votezi deloc. Apoi zici că ăia de la putere n-au vrut, tu i-ai lăsat să facă ce vor.
Nu mai ține minte nimeni că în urmă cu un număr de ani, tu erai la putere și votai în același spirit: parlamentarul să fie deasupra legii. Că doar de-aia s-a zbătut el atât și a scos banul din buzunar, ca să aibă patru ani de liniște să-și pună afacerile în ordine. E bine și să fii vameș. (Cel puțin, era bine până acum o săptămână, dar nu ne speriem noi doar de un val de mascați însoțiți de camere video, am mai văzut de-astea).
Șpaga vine zilnic, nu e nevoie să aștepți ziua de salariu. Te duci la slujbă și pleci „încărcat“. Sigur, uneori te mai fură colegii, dar se rezolvă dacă faci toate socotelile la intervale de trei ore. Mai cotizezi la șefu’ (numit politic, evident) și gata. Viața e frumoasă și viloiul ți se ridică fără emoții, mai simți cum trece timpul doar dacă ții numărul partidelor de sex din biroul de serviciu. Mai apar probleme, eventual un control de la București, anunțat din vreme pe firul scurt. Dar ce mare lucru, „dă-l în p… mea, zece zile nu moare nimeni“ (am citat din stenogramele Dosarului vameșilor). În cazul în care, Doamne ferește!, cazi victima unor uneltiri transpartinice, pierzi alegerile, te pui rău cu cine nu trebuie sau cine știe ce grozăvie ți se întâmplă, intri pe mâna catifelată a Justiției. E rău, dar nu și dacă-l cunoști pe dom’ Cătălin V., senator.
Dacă-l cunoșteai, de fapt, acum dumnealui e indisponibil pentru o perioadă nedeterminată. Dar dânsul are avocați buni și, în plus, împotriva evidenței arătate de martori și înregistrări, zice că „singurul meu partener e adevărul“. Era și judecătorul Costi, dar nu-și mai aduce aminte, noroc cu stenogramele, că altfel uităm și noi. De fapt, nici fără intervenția lui dom’ Cătălin nu e chiar rău. Marile dosare în care sunt implicați și mai mari afaceriști (și politicieni în același timp) sunt blocate în tribunale pe termene frumușele: 4 ani și 9 luni, primul în top, 4 ani și 5 luni, cel de pe locul cinci (am citat de pe hotnews.ro). Păi nici nu-i mult, dacă ne raportăm la o viață de om.
În condițiile de mai sus, cine să-și mai piardă timpul cu relansarea economică? N-avem timp de muncă, suntem cu toții prea ocupați cu făcut bani. Păi cum altfel, nu vedeți că e criză?!
PS: Textul de față este un pamflet. Orice asemănare cu situații sau persoane reale este pur întâmplătoare. România este o țară frumoasă și bogată, cu oameni harnici, gospodari și cinstiți.

Claudiu Șerban, director general, Editura Evenimentul și Capital