Norvegia a descoperit petrol și gaze în 1969. Conştienţi că resursele se vor termina la un moment dat, conducătorii Norvegiei au înfiinţat în 1990 un fond în care toţi cei peste 5 milioane de cetăţeni sunt acţionari. Valoarea fondului depăşeşte în prezent peste 600 de miliarde de euro. Asta înseamnă că fiecărui norvegian îi revine peste un milion de coroane. Totuşi, oamenii nu se pot atinge de bani, care sunt gestionaţi de Banca Centrală. Ei sunt destinaţi bunăstării generaţiilor viitoare.
În zilele noastre, roboţi subacvatici explorează fundul mării dintre Norvegia şi Groelanda, la mare adâncime, în căutare de minerale valoroase pentru smartphone-uri.
Cercetători de la Universitatea din Bergen, Norvegia, trimit roboţi la o adâncime de 2.500 de metri, pentru a studia zone care ar putea fi bogate în minerale.
„Fundul oceanelor este, în mare parte, necunoscut. Este corect să afirmăm că ştim mult mai multe despre suprafaţa Lunii sau a lui Marte, cartografiate de sateliţi, decât despre propria noastră planetă”, a spus cercetătorul Thibaut Barreyre.
Echipa internaţională de cercetători se foloseşte de o tehnologie care include roboţi autonomi şi submarine pilotate uman, pentru a explora adâncimile în care au mai fost descoperite zinc, aur şi cupru.Cercetătorii speră că explorările vor descoperi de ce unele zone au minerale iar altele nu, mărimea rezervelor şi ce daune pot provoca mediului activităţile de minerit.
O nouă sursă de pământuri rare, un grup de 17 elemente utilizate în producţia de ecrane pentru smartphone-uri, magneţi, lentile pentru camere video şi echipamente cu raze X, ar putea fi foarte profitabilă, dar nu este atât de simplu, a explicat Barreyre.
„O parte din aceste zone marine sunt bogate în aur, cupru, zinc şi pământuri rare. Iar altele nu au deloc. De aceea este foarte important ca oamenii de ştiinţe să înţeleagă”, a spus cercetătorul.Cercetările au început anul trecut şi vor dura încă cinci ani, scrie news.ro.
