Am stat de vorbă cu responsabilul media al AIRDD, Raluca Matroș, care ne-a oferit detalii despre evoluția proiectului.
Care este stadiul proiectului?
Din noiembrie [2010 – n.r.] am început propriu-zis, deja am derulat campaniile de informare. Asta înseamnă niște seminarii care au și o componentă de dezvoltare durabilă. Cei care urmează să participe la cursuri, adică persoanele ocupate în agricultura de subzistență, fără venituri, care nu sunt studenți sau elevi, sunt invitați la seminarii și, după ce încheiem campania de informare, urmează să derulăm cursurile propriu-zise.
Cum se desfășoară campania de informare? Mergeţi prin sate?
Mergem în comunele din cele două regiuni [Transilvania Centrală și de Nord – n.r.]. Avem și doi parteneri, Clubul Ecologic Transilvania, din Cluj-Napoca, și Clubul de Ecologie și Turism Montan ALBAMONT, din Alba Iulia. Ei se ocupă de zona de centru, iar noi colaborăm cu cei din zona Cluj. Și mergem în comunități, bineînțeles că vorbim mai întâi cu primarii și, până acum, am avut parte de bune practici din partea lor. Apoi încercăm să identificăm în comunitate un lider informal sau o persoană-resursă care să ne ajute, pentru că nu putem să fim prezenți chiar tot timpul. Mergem la primar sau la un lider informal, îi prezentăm proiectul, după care imediat ne spune care ar fi omul care ar avea nevoie sau care ar veni. Primarul ne ajută și prin faptul că ne pune la dispoziție căminul cultural sau persoana-resursă. Până acum am derulat campaniile astea în opt comune din Bistrița, una din Cluj și două din Alba, și am avut prezență la seminarii de peste 30 de participanți.
Ce îi atrage pe oameni la seminariile acestea?
În primul rând, vin din curiozitate. Și am gândit proiectul astfel încât cei care participă la cursuri să beneficieze de o subvenție pentru fiecare zi de instruire, deci este vorba și despre bani.
Câţi bani primesc beneficiarii?
Între 20 și 30 de lei pe zi. În funcție de numărul de participanți variază suma. Suntem realiști, asta îi motivează. Subvențiile li se acordă numai celor care termină cursurile de calificare și iau examenul, pentru că nu vrem să facem proiectul ăsta de dragul de a-l face, ci să le dăm acestor oameni o șansă, să înțeleagă ce înseamnă să ai o oportunitate și să o și fructifici. Rămâne să vedem câți din cei care au participat la seminariile de informare și care și-au manifestat opțiunea pentru unul dintre cursurile pe care le organizăm vor merge până la capăt. Organizăm cursuri de lungă durată de ospătar, bucătar, lucrător comercial. Și mai organizăm cursuri de IT și de limba engleză. Inițial ne gândeam și la cursuri de cameriste, dar probabil că o să le scoatem, pentru că nu prea există interes. Cursurile de lucrători comercial, pentru cei care vor să lucreze la un magazin, sunt foarte căutate și sustenabile, din punctul nostru de vedere.
Ce nivel de pregătire au cursanţii?
Minim opt clase. Din cei 330 pe care i-am avut la campaniile de informare de până acum, cei mai mulți au până în 45 de ani. Și, deși trebuie să aibă minim opt clase, am avut chiar și participanți cu studii superioare, care s-au întors acasă, fiindcă după facultate s-au văzut nevoiți să se întoarcă în comuna respectivă, neavând alte opțiuni.
Și cum aţi selecţionat acest grup-ţintă?
Având în vedere că majoritatea locuitorilor din zona rurală trăiesc din ce muncesc, adică practică agricultură de subzistență, gradul de ocupare e limitat. Mulți oameni nu văd altceva dincolo de asta, ei știu că acolo s-au născut, că trebuie să-și sape grădina, că din asta trăiesc. Pe perioada campaniilor de informare am întâlnit și oameni care nu erau entuziaști și nu vedeau asta ca pe o soluție. Le-am explicat că venim aproape de ei, că vom organiza cursurile în comunitate, în momentul în care vom avea o grupă de minim 20 de oameni. Unii erau reticenți: „Venim aici, facem un curs, avem o diplomă, poate că nu ne folosește sau poate că da…” Până la urmă am negociat cu ei și au înțeles, la finalul seminariilor, că e util să încerce și că există oportunități de ocupare. Și, în termeni de dezvoltare durabilă, mulți au înțeles că depinde de ei și că, dacă vin mai mulți la curs, poate vor reuși să facă ceva împreună. Nu prea au planuri, iar scopul campaniilor noastre de informare este ca ei să înțeleagă și să conștientizeze faptul că a sta la țară nu înseamnă numai să lucrezi pământul, ci că poți să te și dezvolți.
Cum aţi ales domeniile în care vreţi să organizaţi cursuri pentru acești oameni?
Am luat în calcul atât posibilitățile de pe piața muncii, dar avem o viziune și încercăm să-i motivăm și să-i direcționăm cumva spre dezvoltarea turismului durabil. Parte din proiect este și construirea unei pensiuni care se vrea un centru de formare în incinta Băilor Figa.
E clar că șomajul e o problemă, că nivelul de ocupare este destul de scăzut, dar ne-am gândit că meseriile pe care am ales noi să le introducem în proiect ar fi viabile, pentru că asta este soluția de dezvoltare a regiunii. Există un mare potențial turistic, care nu e valorificat așa cum trebuie.
Când va fi dată în funcţiune această pensiune? Veţi realiza o construcţie durabilă?
Noi sperăm să finalizăm construcția la sfârșitul anului. Cei care vor urma cursurile vor putea să facă acolo practica. Clădirea unde vă funcţiona centrul pentru formare, pe care impropriu am numit-o pensiune, vă fi construită în acord cu principiile de mediu în măsura în care bugetul alocat ne va permite. Ne dorim ca aceasta să fie cât mai aproape de ceea ce înseamna o clădire ecologică.
Vă gândiţi să dezvoltaţi parteneriate cu angajatori din zonă?
Sigur că da. O altă activitate din proiect este crearea unui portal în care încercăm să-i aducem laolaltă pe cei care au finalizat cursurile și pe potențiali angajatori pe care urmează să-i identificăm.
Cum le explicaţi oamenilor din mediul rural, care nu au joburi, dezvoltarea durabilă?
La seminariile de informare, încercăm să nu abordăm acest subiect strict teoretic. Încercăm să îi provocăm și pe ei la discuții și nu neg faptul că uneori e destul de greu, fiindcă sunt reticenți. Și-atunci le vorbim despre dezvoltare durabilă vorbindu-le despre comunitatea în care trăiesc. Faptul că nu e apă, faptul că nu este drum nu înseamnă că e numai responsabilitatea primarului și că ei nu pot face nimic. Stârnim dezbateri și de acolo încercăm să deviem înspre ceea ce ne interesează pe noi. Îi facem conștienți că acolo comunitatea sunt ei și că odată ce unul dintre ei, spre exemplu, a reușit să urmeze un curs de calificare, să-l ducă până la capăt, să-și obțină diploma și să-și găsească un loc de muncă, eventual în cel mai apropiat centru urban, probabil că ăsta va fi un exemplu și pentru ceilalți și chiar un sprijin.
Aţi putea da un prognostic pe efectele acestor cursuri/ intervenţii în randul oamenilor din mediul rural? Cum credeţi că vor arăta ei în 2020?
Dincolo de rezultatul concret, dobândirea unei calificări care le va permite integrarea pe piaţa muncii şi implicit creşterea gradului de ocupare în rândul persoanelor din mediul rural ocupate în agricultura de subzistenţă, credem că participarea la activităţile din cadrul proiectului, aşa cum au fost gândite, reprezintă un pas înainte spre a avea în aceste comunităţi cetăţeni activi, conştienţi de faptul că principalii actori ai dezvoltării acestora sunt ei înşişi.
Date tehnice proiect
Numele proiectului: „Oportunităţi de ocupare în contextul dezvoltării durabile a zonei rurale a Transilvaniei Centrale şi de Nord”, POSDRU/83/5.2/S/59130.
Implementatori: Asociația pentru Infrastructură Regională și Dezvoltare Durabilă (AIRDD) Someș Dej, Clubul Ecologic Transilvania din Cluj Napoca, Clubul de Ecologie şi Turism Montan ALBAMONT din Alba Iulia.
Grupul-ţintă: 1000 de persoane din zonele rurale, din regiunile Transilvania Centrală şi de Nord ocupate în agricultura de subzistenţă.
Acest material face parte din colecţia de resurse a primei comunităţi de practică pentru dezvoltare durabilă din România. Comunitatedurabila.ro îşi propune să ofere celor interesaţi un instrument colaborativ de învăţare pentru dezvoltare durabilă şi reuneşte în acest sens experţi şi manageri de proiecte din domenii diverse, cu toţii motivaţi să dezvolte profilul durabil al proiectelor pe care le conduc.
Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!” iniţiat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu
ActiveWatch şi implementat cu sprijinul
Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.