Pensionarii au constituit grosul deponenţilor multor bănci. Ei sunt cei care economisesc în mod constant, iar instituţiile financiare încearcă acum să îi atragă cu „recompense“ şi mai mari.
Persoanele cu astfel de obiceiuri constante de economisire sunt clienţii cei mai doriţi de bănci, chiar dacă depunerile individuale nu au valori foarte mari. Pentru a-i recompensa, băncile din toate ţările practică, de obicei, anumite gratuităţi la nivel de comisionare, o dobåndă ceva mai mare decåt cea practicată în mod curent şi, eventual, un serviciu gratuit ataşat: de exemplu, un cont curent cu un card de debit care să aibă comision de retragere zero.
La băncile din Romånia, acest segment de clienţi a fost pånă acum destul de slab recompensat, de multe ori băncile neştiind exact nici cåţi clienţi de acest gen au sau de ce fel de servicii bancare au nevoie aceştia. Doar două-trei bănci aveau, pånă anul trecut, produse speciale pentru pensionari, şi acestea mai mult la nivel declarativ, fără beneficii generoase. De exemplu, BCR avea instituit un tip de depozit special pentru pensionari, depozit în care aceştia puteau adăuga oricånd cåte o sumă de bani, chiar dacă era de numai zece lei, fără să modifice performanţa depozitului. La nivelul dobånzii, se oferă un plus de 0,2-0,5% peste dobånda practicată de bancă.
Diferenţial de dobåndă, de peste 1,5%
Declanşarea crizei şi scăderea lichidităţilor au înviorat brusc practicile băncilor comerciale. În ultima lună, tot mai multe bănci au introdus la rubrica destinată economisirii tot felul de produse noi: de la depozite constituite pe perioade mai puţin obişnuite (depozitul de 111 zile, de exemplu), la depozite pentru copii sau alte tipuri de economisire. Dintre toate, depozitele pentru pensionari apar cel mai frecvent în comunicatele publice ale instituţiilor financiare.
În plus, depozitele pentru pensionari sunt remunerate cu o dobåndă mai mare decåt cea utilizată pentru depozitul clasic. Vestea bună pentru bătråni este dată de faptul că diferenţialul de dobåndă oferit de bănci în această perioadă este ceva mai substanţial decåt pånă acum. În general, dobånzile la depozitele pentru pensionari pot fi cu 0,5%- 1,75% mai mari decåt dobånzile practicate în mod normal. Un diferenţial de peste 1% la dobåndă, în condiţiile în care anul viitor dobånzile nu vor fi impozitate din cauza crizei financiare, poate aduce un surplus frumos de cåştig. De acest diferenţial pot beneficia nu numai pensionarii, ci şi copiii acestora. Şi aceasta deoarece un pensionar titular al unui depozit îşi poate numi un împuternicit care să aibă acces la contul său. Astfel, împuternicitul poate depune chiar el bani în contul pensionarului, la o dobåndă avantajoasă.
Băncile au rămas fără reper pe dobåndă
Dobånzile la depozite au sărit de 20%. Cele practicate de BNR, de politică monetară şi de referinţă (10,25%) sau de credit Lombard (14,25%), sunt de mult depăşite.
Dobånzile la depozitele în lei consituite de clienţii persoane fizice foarte bogaţi (din zona private banking) şi de marile corporaţii au urcat pånă la 18%-22%, afirmă surse din piaţa bancară. În mod normal, pentru depozite de valoare foarte mare, chiar de peste un milion de euro, băncile comerciale ofereau un punct procentual, maximum 1,5%, peste dobånda de bază practicată. În condiţiile în care dobånzile la depozitele populaţiei se situează între 9% şi 14,75%, chiar în actualul context de criză financiară, negocierea randamentelor la sumele mari plasate în depozite nu ar trebui să depăşescă nivelul de 16%-17%. Cu toate acestea, cåteva bănci (două greceşti şi una din top cinci din punctul de vedere al activelor bancare) au promovat dobånzi de 20%-22%, antrenånd migraţia conturilor între instituţiile financiare din piaţă. La råndul lor, celelalte bănci, pentru a nu pierde clienţi, au trebuit să se alinieze la noile tendinţe, majorånd randamentele pe zona de private banking şi corporate către nivelul de 18%.
Nu randamentele ridicate sunt cele care ar crea probleme, ci faptul că o astfel de dobåndă duce la distorsionarea pieţei, scumpind şi blocånd apoi creditul şi contribuind în timp la deprecierea monedei naţionale.
Credite scumpe, leu slab
Într-adevăr, dacă o instituţie de credit oferă dobånzi de 18% la depozite, aceeaşi instituţie va percepe minimum 28% la creditul de consum, aplicånd o teorie a riscurilor bancare potrivit căreia la creditul de consum marja trebuie să fie de 100%-150% din dobånda de referinţă, de 10,25%. Dobånzile la creditele în lei nu au ajuns încă la aceste niveluri, dar piaţa creditării s-a blocat pe toate planurile. Unul dintre motive: pe fondul unei lichidităţi insuficiente, băncile au rămas fără un reper de dobåndă. Cele două dobånzi de 10,25% stabilite de BNR nu mai sunt demult funcţionale, nici pe piaţa interbancară, nici în relaţiile cu clienţii non-bancari. Următorul reper luat în calcul de instituţiile de credit a fost dobånda Lombard (dobånda la care băncile comerciale se împrumută de la banca centrală), de 14,25%. Pe piaţa interbancară, depozitele sunt remunerate cu o dobåndă peste cea practicată de BNR pentru credite. Depozitele populaţiei în lei au ajuns, la råndul lor, fie bonificate de cåteva bănci cu dobånzi peste nivelul ratei Lombard, nemaivorbind de dobånzile de 18-22% practicate în zona private banking pentru marii clienţi. În acest context, bancherii sunt de părere că „pånă nu se stabilizează o dobåndă ancoră a pieţei, indiferent dacă e cea de politică monetară sau cea Lombard, creditarea va fi blocată“. În plus, stabilizarea dobånzilor va fi posibilă doar atunci cånd va exista suficientă lichiditate în piaţă şi cånd băncile nu îşi vor mai permite să ofere dobånzi oricåt de mari. Pånă acum, banca centrală nu a reuşit să-i împiedice pe bancheri să practice astfel de niveluri de dobåndă la depozite, chiar dacă Mugur Isărescu a menţionat într-o conferinţă de presă că i-au atras atenţia cåteva bănci care „sunt prea generoase“ cu nivelul randamentelor la depozitele în lei şi în euro, subliniind că aceste niveluri ridică semne de întrebare.
18%-22% este nivelul de dobåndă practicat de unele bănci pentru depozitele de private banking şi pentru cele ale marilor corporaţii
