Dupa ce s-a batut palma pentru cea mai mare suma pe care statul a obtinut-o vreodata la o privatizare, premierului Calin Popescu Tariceanu nu-i ramane decat sa se gandeasca la ce va face cu banii.
Capital: Statul va lua peste doua miliarde de euro pentru BCR. Cand hotarati cum ii veti cheltui exact?
Calin Popescu Tariceanu: In ianuarie-februarie vom reglementa printr-un act normativ infiintarea Fondului National de Dezvoltare a Infrastructurii. Va fi schimbata legislatia, astfel incat banii din privatizare sa nu mai fie destinati exclusiv acoperirii datoriei publice externe, ci sa poata fi alocati si pentru marile proiecte de infrastructura.
Capital: Recapitalizarea bancii centrale nu este luata in calcul?
Tariceanu: In acest moment, nu. Am luat insa in calcul alocarea de bani pentru pilonul doi de pensii.
Capital: Ramane valabil necesarul de circa un miliard de euro pentru aceasta destinatie ?
Tariceanu: Da, dar nu de la inceput. Va fi o suma mult mai mica la inceput pentru pilonul doi de pensii.
Capital: Nu intentionati sa grabiti trecerea catre pensiile private obligatorii? Proiectul este deja intarziat.
Tariceanu: Este si aceasta o prioritate, dar nu ne impiedica sa ne concentram si sa alocam cea mai mare parte din bani pentru infrastructura, chiar daca va fi nevoie de o anumita suma si pentru pilonul doi de pensii.
Capital: Cum va fi administrat acest Fond?
Tariceanu: Este mult spus administrare. De fapt, el nu va lucra ca un fond de investitii. Va fi, mai degraba, un cont in care operatiunile sa se desfasoare extrem de vizibil, astfel incat sa se poata identifica exact modul cum sunt cheltuiti banii. In loc sa varsam aceasta suma in bugetul statului si acolo sa se depersonalizeze, prefer sa-i varsam in acest Fond National de Dezvoltare a Infrastructurii, si sa spunem: avem doua miliarde de euro, din care 500 de milioane merg pentru Coridorul IV, 300 de milioane pentru infrastructura din sanatate, pentru spitalele de urgenta, 400 de milioane merg catre proiectul national “Campusurile scolare” si asa mai departe.
Capital: Nu ati imbratisat, deci, ideea administrarii fondului in sistem privat.
Tariceanu: Nu, pentru ca nu va lucra ca un fond de investitii. Va fi sursa noastra de finantare a unor proiecte, sau de cofinantare a unor programe europene.
Capital: Ati fi putut lua aceiasi bani pentru BCR si fara BERD si IFC in actionariat?
Tariceanu: Ma indoiesc. Contributia BERD si IFC a fost una esentiala in ceea ce a insemnat procesul de restructurare a bancii si cresterea valorii acesteia.
Capital: A atarnat in pret mai mult contributia lor decat dezvoltarea economica a tarii, a pietei bancare autohtone si decat perspectivele integrarii?
Tariceanu: Este greu de facut o astfel de cuantificare. Nu stim cat din pretul acesta se datoreaza IFC si BERD si cat evolutiei economiei, cresterii credibilitatii tarii si apropierii de Uniunea Europeana.
Capital: Cele doua institutii au avut de castigat din privatizare cel putin cat statul roman, netrebuind sa plateasca nici impozit pentru profitul realizat…
Tariceanu: Aici a fost o situatie de win-win. si noi am castigat, si ei au castigat. Pe de alta parte, BERD, dar si IFC intr-o masura diferita, sunt parteneri institutionali cu o implicare foarte serioasa in Romania. BERD, in special, are o implicare in crestere. Au o seama de proiecte pe care doresc sa le finanteze, prin urmare, sunt convins ca o parte din banii pe care i-au castigat la BCR vor ramane in Romania. Ii vor reinvesti tot la noi.
Capital: Atatia bani intrati deodata in tara nu vor crea probleme de absorbtie, dar si de sterilizare pentru BNR?
Tariceanu: Acum zece ani ne rugam sa vina investitii. Este rau cu rau, dar mai rau fara rau. Nu imi fac griji pentru Banca Nationala, ci mai mult pentru economia romaneasca.
Capital: Dupa ce va fi privatizata si CEC, statul nu va mai avea nici o banca. Va simtiti confortabil sau ingrijorat?
Tariceanu: Statul nu este bancher sau industrias. Trebuie sa se ocupe exclusiv de atributiile sale: ordine interna, armata, asistenta sociala.
Capital: Risca institutiile publice sa plateasca mai mult, de acum, pentru operatiuni si servicii bancare?
Tariceanu: Nu, din contra, concurenta creste, profesionalismul este la o cota mai ridicata. Nu cred ca fara CEC sau BCR celelalte banci ne vor cere un pret mai mare.
Capital: Daca nu ar fi fost Erste, ce alta banca ati fi preferat sa iasa castigatoare la BCR?
Tariceanu: Pentru mine, toti competitorii erau la fel de valorosi, cu carti de vizita la fel de serioase si de aceea pretul a fost elementul de decizie in proportie de 90%. E bine ca e asa pentru ca asa am eliminat posibilitatile de speculatie cu privire la modul in care s-a privatizat banca. Cine a oferit cel mai mult, a luat-o.
Treichl: “Nu vom fi magnati imobiliari”
Odata cu BCR, Erste Bank a preluat si un adevarat “imperiu” imobiliar, plus alte companii la care banca detine participatii. Andreas Treichl, presedintele Erste Bank, spune ca va decide in curand soarta cladirilor neutilizate pentru activitatea bancara, dar si a companiei de asigurari.
Capital: Ce garantii v-a oferit statul roman in contractul de privatizare?
Andreas Treichl: Inca mai discutam cu agentia de privatizare daca va fi publicat integral contractul sau nu. Aceasta decizie va fi luata foarte curand, poate chiar in saptamanile viitoare. Pana atunci nu voi comenta.
Capital: De ce mai este nevoie de discutii pentru a decide publicarea integrala a contractului?
Treichl: Din punctul nostru de vedere, este in regula sa fie publicat integral. Nu stiu pozitia Guvernului, dar nu vad de ce ar fi o problema, pentru ca este un contract foarte clar.
Capital: Sunteti interesati sa achizitionati si partea altor actionari?
Treichl: Avem deja aproape 63% din actiuni. Mai departe, putem cumpara doar ce va fi de vanzare. Suntem insa interesati de o relatie foarte buna nu numai cu SIF-urile, ci si cu salariatii, care au 8% din banca.
Capital: Odata cu preluarea BCR veti deveni si un “magnat” imobiliar, banca detinand un numar impresionant de cladiri si terenuri, unele foarte mari. Ce intentionati sa faceti cu acestea?
Treichl: Nu vrem sa fim magnati imobiliari. Suntem o banca, una care detine proprietati imobiliare. Se va pune problema optimizarii. Ca grup, nu ne place sa detinem foarte multe imobile. Proprietatile imobiliare pe care nu le folosim le punem, de regula, in fonduri specializate. Romania este o piata grozava pentru fondurile imobiliare. Este posibil sa procedam si aici la fel, inca nu stim.
Capital: Ce veti face cu celelalte companii din grupul BCR?
Treichl: In toate tarile in care operam suntem prezenti si pe piata de leasing, si in asigurari. De obicei, nu avem insa asigurari non-viata. Asa incat, in cazul BCR Asigurari am putea sa separam cele doua activitati si sa pastram doar partea de asigurari de viata. Asigurarile de bunuri nu sunt afacerea noastra. In schimb, pe partea de asset management suntem foarte buni, vrem sa o extindem.
Capital: Va mai intereseaza CEC?
Treichl: Nu. Nu cred ca ar fi bine pentru piata romaneasca. Bancile mari, care nu mai au competitori, devin lenese.
Capital: De ce v-ati razgandit si ati ales BCR in locul CEC, pe care o considerati pana nu de mult cea mai potrivita achizitie posibila in Romania?
Treichl: Ne-am razgandit, intr-adevar. Cand am venit in Romania acum trei ani, ne interesa doar CEC. Pe atunci nu stiam cat de puternica este BCR pe partea de retail. Pentru mine era o mare banca comerciala, puternica pe partea de corporate, care lucreaza mult cu intreprinderile de stat. Cand ne uitam la CEC, vedeam o retea teritoriala mai extinsa, dar apoi am realizat ca BCR avea fonduri de retail mult mai mari. Ne-am uitat la reteaua de unitati, la portofoliul de clienti si am vazut ca, de fapt, BCR se aseamana mai mult cu Erste Bank decat CEC. CEC atrage mai mult economii, acorda foarte putine credite.
Statul isi ia adio de la BCR, austriecii incep sa faca planuri
S-a vandut cea mai mare banca romaneasca, pentru cea mai mare suma vazuta vreodata la noi!
Recordurile tranzactiei de vanzare a BCR nu se opresc la granita Romaniei. Pentru Erste Bank, BCR reprezinta cea mai mare investitie din centrul si estul Europei, fiind totodata si cea mai importanta privatizare realizata in strainatate de o companie austriaca.
In timp ce statul roman, BERD si IFC se pregatesc sa isi numere banii, mai multi decat au reusit sa castige vreodata dintr-o tranzactie, pentru cumparatori grijile abia incep. Prevederile din contractul de privatizare lamuresc rezolvarea catorva probleme. Pentru altele, austriecii de la Erste vor trebui sa gaseasca singuri solutii in viitor.
Ce se va intampla de acum inainte la BCR? Raspunsurile sunt asteptate atat de competitorii bancii, cat mai ales de catre clienti si salariati. Pentru cei din urma, noii actionari nu au nici o garantie. “Acordul de preluare nu contine nici o clauza in care sa se prevada mentinerea unui anumit numar de salariati pe o anumita perioada de timp”, spune Andreas Treichl, presedintele Erste Bank. El nu a oferit garantii nici actualei conduceri, precizand ca, desi are incredere in calitatea personalului si salariatilor, nu se poate pronunta in legatura cu mentinerea unor persoane pe care nu a apucat sa le cunoasca suficient.
Dupa privatizare, BCR si-ar putea pierde nu numai o parte din personal, ci si aproape jumatate din suprafata totala a sucursalelor, considerata de austrieci inutil de mare, mai ales in conditiile in care se pot obtine castiguri importante pe termen mediu. Activitatile de leasing si asset management din cadrul grupului vor fi mentinute, in timp ce pe piata de asigurari austriecii nu mai sunt interesati decat de politele de viata, urmand sa abandoneze asigurarile generale.
Ceva va ramane totusi neschimbat: numele bancii, pentru o perioada de cel putin trei ani. Clientii s-ar putea totusi obisnui treptat cu o sigla noua, care sa sugereze apartenenta la noua familie, Grupul Erste. Tot in urmatorii trei ani, actiunile bancii urmeaza sa fie listate la Bursa de Valori Bucuresti, fericind nu numai SIF-urile, care detin peste 30% din capital, ci si salariatii, carora le-au fost vandute acum un an 8% din actiuni.
Pentru noua mega-afacere pe care tocmai si-a cumparat-o, Erste are planuri mari. Capitalul bancii austriece va fi majorat cu 2,4 miliarde de euro, iar anul viitor va aloca peste 90 milioane de euro pentru integrarea activitatii BCR. La astfel de cheltuieli (100 milioane de euro in urmatorii trei ani), si asteptarile sunt mari. Profitul ar trebui sa creasca in intervalul 2005-2009 cu o rata medie de 20%, numarul de clienti cu 22%, rata de profitabilitate a investitiei nu ar trebui sa coboare sub 10% in 2009, in timp ce pentru raportul cost-venit este prevazuta o scadere cu cel putin patru puncte procentuale, la 48%.
Vanzarea BCR In cifre
Valoarea tranzactiei: 3.751.554.805 euro, cea mai mare de pana acum in Romania
Pret/actiune: 7,65 euro, de peste cinci ori valoarea contabila
Pachet vandut: 490.399.321 actiuni, reprezentand 61,8825% din capitalul BCR.
Cumparator: Erste Bank Austria
Vanzator: AVAS cu 36,8825% (minus doua actiuni)
BERD si IFC: fiecare cu 12,5% plus o actiune (25% plus doua actiuni impreuna, pachet preluat la finele lui 2003 pentru 222 milioane de dolari.
Participatiile SIF, care impreuna detin 30,12% din actiunile bancii, precum si pachetul de 8% detinut de angajatii BCR, raman nemodificate.
