Update

Călin Popescu Tăriceanu a avut o primă reacție la Antena 3 după cele transmise de Direcţia Naţională Anticorupţie. Fostul premier precizează că dosarul se referă la licențele Microsoft pe care statul trebuia să le achite. Tăriceanu consideră însă că dosarul este „făcut pe considerente politice” și acuzațiile „nu erau deloc evidente și clare”.

„Eu nu am văzut comunicatul DNA, știu că acest dosar a fost deschis cu mult timp în urmă. Erau o serie de acuzații care nu erau deloc evidente și clare, eu eram acuzat de luare de mită, dar în dosarul de la procuratură se spunea că, de fapt, banii nu au ajuns la mine, că ar fi fost luați de altcineva cu care eu n-am avut nicio legătură.

Genul de dosar făcut pe considerente politice (…) Este legat de licențele pe care statul român trebuia să le achite firmei Microsoft, iar în perioada mandatului meu cu toate că au fost luate patru Hotărâri de Guvern dintre care una, atenție, avizată inclusiv de procurorul general de atunci, dna Kovesi, aceste patru HG nu au făcut decât să inventarieze licențele Microsoft și nu s-a plătit niciun ban către firma Microsoft în perioada mandatului meu.

Deci nu avea cum să ajungă bani la mine. Din ce? Iar legătura se face cu consultanții pe care PNL i-a avut o perioadă, care au avut un contract care a fost onorat în integralitate și alte obligații nu au existat. (…) Nici eu, nici PNL nu am primit aceste sume. 800.000 de dolari este în capul DNA-ului”, a spus Tăriceanu la Antena 3.

Știrea inițială

DNA cere încuviințarea urmăririi penale

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere Parchetului General sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu pentru luare de mită pe vremea când acesta ocupa funcţia de prim-ministru.

Pe 7 noiembrie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu-Tăriceanu. Procurorii susţin că acesta ar fi primit indirect, în perioada 2007 – 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.

Această sumă ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

„Persoana respectivă ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță. În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul roman către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, au precizat procurorii.

Senatul a respins în 2019 cererea de urmărire penală

Amintim că, Senatul României a fost sesizat de DNA în noiembrie 2018 să încuviințeze efectuarea urmăririi penale pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită. Senatorii au votat însă pentru respingerea urmăriri penale în iunie 2019. Au fost 38 de voturi pentru, 71 împotrivă și o abținere.

„Senatul hotărăşte să nu ceară urmărirea penală a senatorului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru în perioada 28 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008 pentru faptele care fac obiectul dosarului 532/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”, se arată în hotărârea Senatului de la acea vreme.

Anterior, senatorii jurişti au amânat de șase ori dezbaterea privind ridicarea imunităţii lui Călin Popescu Tăriceanu.