Proiectul Codului Administrativ este o temă care a generat săptămâna trecută vii dezbateri în mediul online. Este vorba despre folosirea limbii maghiare. Dezbaterile au fost cu atât mai vii cu cât tema venea după ce Camera Deputaților adoptase tacit legea autonomiei Ținutului Secuiesc.

Călin Popescu Tăriceanu a explicat la Antena 3 care este adevărul despre această lege a folosirii limbii maghiare în Ardeal. ”Eu am impresia că președintele nu știe legislația în vigoare. Va aduc la cunoștință, și publicului, că în momentul de față, legislația în vigoare prevede, pentru localitățile în care o anumită minoritate depășește 10 % din populație să poată să foloseaca limba maternă în instituțiile publice, de exemplu, în justiție, sau la primărie. Deci nu e vorba că limba minorității să fie declarată limba oficială, ci minoritățile, toate, fără discriminare, au acest drept”, a explicat Tăriceanu.

O cerere aparent de bun simț

Numai că, în continuarea explicațiilor, Tăriceanu a făcut o afirmație de natură să nască alte temeri: ”În momentul de față, având în vedere că în structura populației pe criterii etnice s-au produs anumite mutații, cu alte cuvinte în anumite localități unde populația maghiară reprezenta peste 10% în momentul de față nu mai reprezintă, UDMR a solicitat, și a fost o discuție în anii trecuți, cu privire la coborârea acestui prag, în așa fel încât minoritatea să nu rămână privată de acest drept care i-a fost acordat conform legislației și conform bunelor practici europene. Deci, de aici pornește toată agitația. Că să înțelegem bine, vorbim despre un drept care funcționează în momentul de față în România și nimic altceva. Nu vinde nimeni nimic, nu răstoarnă ordinea constituțională, toți parlamentarii am jurat pe Constituție, la fel că presedinele, să respectăm ordinea constituțională , suveranitatea , independența și integritatea teritorială, mai rămâne că președintele să vină cu ceva dovezi”.

Deși cererea UDMR pare logică, ea poate naște o altă dezbatere. O scădere a acestui prag poate prinde și localități în care nu se folosea altă limbă în afara celei române. Adică se poate ajunge la o generalizare a folosirii a două limbi oficiale în administrație, mai ales că Tăriceanu nu a spus despre ce prag procentual este vorba, ceea ce face ca afirmațiile panicarde de săptămâna trecută să se apropie de adevăr. Dar vom vedea și răspunsul președintelui Klaus Iohannis, dacă va veni.