Desi piata a ramas vaduvita de spalatorii si curatatorii chimice - mai ales in provincie, unde, in unele orase, au disparut definitiv -, o eventuala investitie in servicii de acest gen este destul de riscanta: cheltuielile sunt imense si se recupereaza intr-un timp foarte lung. Toate costurile, de la plata chiriei spatiului, pretul utilajelor si al solutiilor de curatat, pana la cheltuielile curente si profitul, oricat de firav, vizat de investitor, se regasesc in tarife. Saracirea populatiei a
Desi piata a ramas vaduvita de spalatorii si curatatorii chimice – mai ales in provincie, unde, in unele orase, au disparut definitiv -, o eventuala investitie in servicii de acest gen este destul de riscanta: cheltuielile sunt imense si se recupereaza intr-un timp foarte lung. Toate costurile, de la plata chiriei spatiului, pretul utilajelor si al solutiilor de curatat, pana la cheltuielile curente si profitul, oricat de firav, vizat de investitor, se regasesc in tarife.
Saracirea populatiei a dus la reducerea drastica a numarului de spalatorii, curatatorii si vopsitorii (SCV). Cele din sistemul cooperativei mestesugaresti si-au diminuat activitatea cu 70% fata de anul 1989. Motivele sunt prezentate de presedintele UCECOM, Dumitru Danga: „Dotarea unitatilor noastre s-a facut cu utilaje din RDG, destul de primitive, care presupuneau costuri mari si manopera ridicata. Acest lucru a facut sa creasca foarte mult tarifele. Daca in Bucuresti exista un segment al populatiei care-si permite sa plateasca oricat, in provincie oamenii sunt mai saraci. Intre timp, au aparut si probleme de mediu referitoare la agentul de curatire folosit.
Toate aceste aspecte au pus in dificultate unitatile cooperatiei mestesugaresti si le-au scos din competitie. Doar cateva au reusit sa se doteze cu masini noi, sa se reimpuna si sa faca fata concurentei aparute recent.
Buticul este mai rentabil decat spalatoria
Piata a cazut si pentru unitatile Nufarul din Capitala. Desi numarul spatiilor a ramas constant – 90 de centre de primire si 35 de unitati de prelucrare -, volumul activitatii s-a diminuat de aproximativ patru ori in ultimii zece ani, iar rentabilitatea este foarte mica: 6-8%. Dan George Stroescu, director general al societatii Nufarul SA, povesteste: „In 1992, am fost rechemat la conducerea fabricii, care intrase in faliment din cauza furturilor: sefii de unitati nu eliberau bonuri clientilor, insusindu-si cel putin 50% din incasari. In doi-trei ani, am dat afara 600 de oameni si am reusit sa rentabilizez activitatea, in primul rand datorita faptului ca in spatiile pe care le aveam am inceput sa facem si comert.
Acest ultim aspect ridica mingea la fileu concurentei, care sustine ca nu este normal ca in spalatorii si curatatorii sa se vanda suveniruri, racoritoare, detergenti, tricouri, flori – articole care presupun praf si molii. Insa directorul societatii Nufarul argumenteaza: „Peste tot in lume, chiar si in tarile cele mai dezvoltate, lucrurile se petrec la fel. Activitatea de comert ajuta centrele respective sa supravietuiasca, altfel ar fi nerentabile si s-ar impune desfiintarea lor. Am fost acuzat ca fac comert, dar datorita acestui fapt noi nu am pierdut nici un spatiu, dimpotriva, dorim sa mai achizitionam cateva.
Indiferent ca este vorba de o unitate Nufarul, de una particulara sau de o curatatorie ecologica, metodologia de lucru este aceeasi: se spala cu detergenti si se curata cu percloretilena. Diferentele tin de calitatea agentilor de curatire si de modul in care sunt folositi. In Romania, percloretilena este furnizata de Oltchim, dar unii prefera s-o cumpere din import. Pregatirea profesionala este foarte importanta in activitatea de prestari servicii. Daca personalul unei curatatorii nu cunoaste tipurile de fibre dintr-o tesatura si reactia lor la agentii de inalbire, se pot intampla mici dezastre. Din acest punct de vedere, Nufarul are avantajul unei forte de munca autocalificate si al unui laborator propriu de cercetare. De altfel, multe dintre firmele particulare si-au racolat de aici lucratorii.
In ultimul timp, piata a asimilat termenul „ecologic cu cel de „modern. In mod normal, utilajele din curatatoriile ecologice trebuie sa aiba avizul Comunitatii Europene ca nu sunt producatoare de noxe si ca sunt sigure din punctul de vedere al protectiei muncii. In ceea ce priveste solutiile de curatire, acestea trebuie sa fie nepoluante, nealergice si sa aiba ambalaj reciclabil.
In strainatate, tariful la curatatorie reprezinta a zecea parte din valoarea obiectului de imbracaminte. De aceea, curatarea hainelor scumpe costa mai mult.
Cercul vicios
trebuie spart
Arhitecta Diana Hurduc a decis anul trecut sa deschida o curatatorie care sa garanteze clientilor ca vestimentatia de marca nu se deterioreaza. Ideea i-a venit in momentul in care asociata sa a dus un pardesiu alb, Max Mara, la o curatatorie particulara si l-a scos… gri. Avand in vedere ca proiectase nenumarate spalatorii si curatatorii pentru hoteluri, Diana Hurduc a avut la indemana pe cei mai importanti furnizori de utilaje din lume. Cu alte cuvinte, a avut de unde sa aleaga. Investitia in utilaje a insemnat 125.000 USD, iar amenajarea spatiului, 20.000 USD. Inca de la inceput, a fost vizata clientela cu bani: straini, diplomati, bancheri. Intre ei functioneaza un fel de hot-line, pentru ca informatia circula rapid. Unitatea Amaecol pe care a deschis-o in martie 1998 are si o linie specializata pentru articole de pielarie. Astfel ca, pe langa clientii permanenti din Bucuresti, au inceput sa apara solicitari si din partea unor persoane din Ploiesti, Bacau si Constanta.
In zona in care este amplasata curatatoria, traiesc multi pensionari. Acestia trec pragul unitatii, consulta tarifele si se intorc cu lucrurile acasa. La Amaecol s-a hotarat ca luna august sa fie declarata luna pensionarilor, in sensul ca acestia vor plati doar un sfert din pret. Decizia a fost luata nu pentru reclama, ci la constatarea ca, in aceasta luna cand toata lumea este in concediu, curatatoria are un gol in activitate.
De obicei, romanii isi curata costumele de cel mult doua ori pe an. Cei mai multi insa, o fac o data la trei ani. Un tarif scazut nu inseamna neaparat si cresterea numarului de clienti, pentru ca este vorba de obisnuinta. Multa lume nu-si da seama ca este mai ieftin si mai eficient sa recurga la unitatile specializate si ca spalatul rufelor in familie nu inseamna decat o falsa economie.
Pe piata serviciilor de spalatorie-curatatorie este loc berechet. Ramane de vazut insa cine se mai incumeta sa sparga cercul vicios creat intre lipsa de bani a populatiei si necesitatea acuta a unor unitati de acest gen.