Autorităţile, care întårzie să reglementeze infrastructura de cablu, pe de o parte, şi marjele mici de profit, pe de alta, au prins operatorii într-un cerc vicios care le afectează calitatea serviciilor.
Una dintre primele cerinţe pentru cineva care se specializează în marketing este să răspundă corect la întrebarea „cum e mai bine, să vinzi cu un leu la 1.000 de clienţi sau cu zece lei la o sută de clienţi?“ Jucătorii de pe piaţa romånească de cablu TV (CaTV) par perfect puşi de acord că prima variantă e întotdeauna preferabilă. Radu Petric, preşedintele Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu (ACC) argumentează: „Cu toate că ajungi la acelaşi rezultat, e mai bine să ai o bază mai mare de clienţi, chiar şi numai pentru motivul că suporţi mai uşor dacă îţi pleacă un client atunci cånd ai mai mulţi“.
Într-adevăr, doar că din perspectiva unui specialist în marketing răspunsul corect la întrebarea de mai sus e că de preferat sunt ambele variante. Vinzi ieftin la cåt mai mulţi şi scump la cine îşi permite.
Lispa unei astfel de abordări stă la baza problemelor pe care operatorii serviciilor de cablu TV le au acum. Declanşånd un război al tarifelor care le-a împins marjele de profit la limită – mişcare ce le-a permis iniţial să-şi taie felii consistente din cota de clienţi a fostului monopolist Romtelecom -, cabliştii nu mai au bani de investiţii în infrastructură, iar reţelele sunt aproape în acelaşi stadiu în care le-a lăsat primul val al consolidării pieţei. Cu alte cuvinte, calitatea serviciilor este neuniformă, în zonele în care marii jucători au preluat un operator mic, cu infrastructură proastă, transmisia TV se întrerupe frecvent sau conexiunea internet cade des, iar în alte zone, unde au reuşit să pătrundă cu o infrastructură performantă, serviciile sunt în parameri buni.
În replică, Radu Petric spune însă că serviciile de cablu aşa au fost gåndite de la început. „Nu poţi să ai Mercedes la preţ de Dacie, iar experienţa noastră ne arată că piaţa vrea Dacii“, spune acesta. „Succesul cablului în Romånia, unde avem o rată de penetrare de 80%, cea mai mare din Europa, este garantat tocmai de faptul că preţurile sunt mici“.
Ca urmare a acestei politici comerciale, tarifele pentru serviciile de CaTV din Romånia sunt cele mai mici din Europa, ceea ce e în avantajul clienţilor, însă nu şi al businessului. Întrebat de Capital dacă nu ar fi fost de preferat ca RCS&RDS să nu fi fost iniţiatorul războiului tarifelor sau ca banii investiţi în reţeaua de telefonie mobilă 3G să fi fost alocaţi îmbunătăţirii infrastructurii existente, Alexandru Oprea, directorul general al operatorului, a răspuns: „compania a decis că vrea să ofere servicii de telefonie mobilă şi considerăm că este o decizie corectă“. Oprea adaugă că „problema infrastructurii şi a calităţii anumitor servicii este una a industriei pe ansamblu, nu doar a unui operator sau altul, iar RCS&RDS face eforturi să ofere inclusiv servicii de internet de calitate“.
NetCity, un proiect rămas în suspensie
Aflată în cea de-a doua fază a consolidării, în care principalele companii, RCS&RDS, UPC Romånia şi Digital Cable Systems (DCS), care continuă să achiziţioneze jucători mai mici, au devenit deja adevăraţi operatori telecom, piaţa de cablu se confruntă cu probleme reale. Un război surd cu autorităţile macină eforturile ACC (care grupează 80% din operatori), „însă situaţia este aceeaşi de acum un an de zile, nu am înregistrat nici un progres“, spune Radu Petric. „Trebuie să gåndim tranziţia de la infrastructura supraterană la cea subterană. Poate părea paradoxal că o piaţă care s-a dezvoltat cel mai bine în perioada cånd autorităţile ne lăsau în pace vrea acum să fie reglementată, însă da, cerem să nu fim discriminaţi în raport cu ceilalţi operatori telecom. Nu ne convine nici nouă să fim consideraţi ilegali, însă asta e realitatea, nu există reglementări în ceea ce priveşte reţelele de cablu“.
Principala problemă a cabliştilor este faptul că proiectele de infrastructură, cum este reţeaua metropolitană de comunicaţii a Capitalei, NetCity, se fac haotic. „Deşi vorbim deja de un an despre asta, nu am văzut încă nici un metru de NetCity, nu există nici o hartă a proiectului, astfel încåt să putem să ne estimăm costurile pe care le presupune îngroparea cablurilor, nu ştim nici măcar ce tarife se vor percepe pentru folosirea acelei infrastructuri“. În opinia preşedintelui ACC, un termen realist pentru trecerea la o infrastructură subterană în marile oraşe ar fi 25 de ani.
Calitatea va face diferenţa, dar cånd?
Pe långă rezolvarea problemelor de reglementare şi de colaborare cu autorităţile în proiectele de infrastructură, industria de cablu trebuie să găsescă soluţii proprii la problemele cu care se confruntă. Una dintre acestea ar fi dezvoltarea unor servicii cu valoare adăugată mai mare, deci mai profitabile. UPC a făcut cåţiva paşi în acestă direcţie, inclusiv prin serviciile proprii de securitate internet oferite abonaţilor sau serviciile digitale care permit o interactivitate mai mare cu programele TV, cum ar fi posibilitatea de a opri o transmisie live şi a urmări ulterior o înregistrare a acesteia efectuată în paralel, în timp real. În aceeaşi idee, DCS atacă piaţa business. „În acest moment, nu avem nicăieri reţele care să nu fie capabile să ofere servicii digitale, iar prin recenta achiziţie a Dial Telecom, ne vom adresa şi segmentului business şi vom avea capacitatea să furnizăm şi servicii triple-play“, spune Gheorghe Minea, directorul general al companiei.
Problema calităţii serviciilor CaTV rămåne însă una reală şi care nu poate fi adresată uşor. „Suntem convinşi că, pånă la urmă, calitatea va face diferenţa, de aceea am investit peste 45 de milioane de euro anul trecut şi 40 de milioane în acest an, însă noi lucrăm după business-planuri elaborate şi nu vrem să venim cu soluţii de cămin studenţesc, să cårpim acolo unde se strică“, încheie Raluca Milin, directorul de marketing şi vånzări al UPC Romånia.
«Problema infrastructurii şi a calităţii anumitor servicii este una a industriei pe ansamblu, nu doar a unui operator sau altul.»
Alexandru Oprea, director general RCS&RDS
80% din casele din Romånia sunt în prezent conectate la serviciile CaTV, aceasta fiind cea mai mare rată de penetrare a acestor servicii din Europa. Tarifele, în schimb, sunt cele mai mici
