Ce a decis Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării

În prima sa hotărâre privind clima, Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării a declarat că emisiile de la combustibilii fosili și alte gaze care încălzesc planeta și care sunt absorbite de oceane, sunt considerate poluare marină, informează Reuters.

De asemenea, Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării a declarat că statele au responsabilitatea legală de a reduce cantitatea de gaze cu efect de seră pe care le produc, pentru a proteja mediul marin. Aceste decizii au făcut parte dintr-un aviz consultativ privind schimbările climatice, emis de tribunal, care este responsabil de interpretarea și menținerea Convenției ONU din 1982 privind dreptul mării, un tratat internațional care reprezintă 169 de țări.

Comisia Statelor Insulare Mici pentru Schimbările Climatice și Dreptul Internațional, un grup de nouă națiuni insulare din Caraibe și Pacific, conduse de Antigua și Barbuda și Tuvalu, a solicitat avizul consultativ. Este prima dată când un astfel de document este emis de un tribunal internațional.

Legea și știința s-au întâlnit în acest tribunal și amândouă au câștigat

Acest „aviz consultativ” care, ar trebui să ofere un precedent pentru cazurile din alte părți, prevede, de asemenea, că țările trebuie să depășească cerințele Acordului de la Paris din 2015 pentru a proteja mediul marin și statele care depind de acesta.

„Ceea ce s-a întâmplat astăzi a fost că legea și știința s-au întâlnit în acest tribunal și ambele au câștigat”, a declarat Cheryl Bazard, ambasadorul Bahamasului, una dintre cele nouă națiuni insulare din Caraibe și Pacific care au solicitat avizul.

Statele nu au o putere nelimitată, ci obligații clare

Joie Chowdhury, avocat la Centrul pentru Dreptul Internațional al Mediului, a declarat pentru The Guardian:

„Este prima dată când o instanță internațională a afirmat, fără echivoc, că statele nu au o putere nelimitată, ci au obligații specifice, conform dreptului internațional de a acționa urgent, ambițios și echitabil, pentru a proteja oceanele de factorii și impactul schimbărilor climatice.”

Un precedent similar a fost stabilit luna trecută, când Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost de acord cu reclamanții care au susținut că Elvetia încalcă drepturile omului pentru că nu face suficient de mult pentru a combate încalzirea globală.

Această amenințare comună va „decima” economiile

La finele lunii aprilie, șeful ONU pentru climă, Simon Stiell, a îndemnat națiunile G20 să se unească pentru a combate încălzirea globală. El a avertizat că diviziunile geopolitice vor spori această amenințare comună, care le va „decima” economiile. Economiile statelor G20 se confruntă cu decimarea și trebuie să depășească diviziunile geopolitice pentru a aborda încălzirea globală, a declarat Stiell.

În opinia sa, criza climatică se află pe o agendă globală aglomerată, într-un moment în care este nevoie de consens pentru a ajuta națiunile în curs de dezvoltare să treacă la energie curată. Grupul celor 20 de economii dezvoltate și în curs de dezvoltare, inclusiv Statele Unite, China și India, s-a confruntat cu multe provocări geopolitice, dar aceasta „nu poate fi o scuză în mijlocul acestei crize care se agravează”, a spus Stiell într-un discurs rostit la Londra, potrivit Phys.org.

„Voi fi sincer: a da vina pe alții nu este o strategie. Abordarea climatică nu este o soluție la o criză care va decima fiecare economie din G20 și a început deja să provoace daune”, a spus secretarul executiv al ONU.

„Puterea financiară pe care G20 a adunat-o în timpul crizei financiare globale ar trebui să fie din nou aici și să se îndrepte spre reducerea emisiilor și construirea rezilienței chiar acum”, a adăugat el.

Aprilie 2024, un nou record de temperatură

Avertismentul lui Stiell vine după ce serviciul european de monitorizare a schimbărilor climatice, Copernicus, a anunțat că un nou record de temperatură la nivel global a fost atins: a fost cea mai caldă lună martie înregistrată vreodată și a zecea lună la rând care stabilește un nou record în acest sens.