Polonia a fost prima țară care a făcut pasul, iar decizia s-a dovedit a fi deosebit de radicală: sâmbătă, 15 aprilie, în cadrul unui miting electoral, prezentând un vast „plan de sprijin pentru agricultura poloneză”, liderul partidului conservator majoritar, Jaroslaw Kaczynski, a anunțat că guvernul, care sprijină în mod masiv efortul de război al Kievului, va închide granițele pentru toate produsele agricole ucrainene până la sfârșitul lunii iunie.

Nu sunt vizate doar cerealele, cu care silozurile poloneze sunt saturate, ci și aproape toate produsele de consum zilnic, de la fructe și legume până la zahăr, inclusiv miere și vin. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial polonez în aceeași zi, și a intrat în vigoare imediat, potrivit unui articol realizat de Jakub Iwaniuk, Hélène Bienvenu și Philippe Jacqué pentru lemonde.fr

Anunțul a fost făcut fără nicio consultare cu Comisia Europeană, a cărei politică comercială este totuși de competență exclusivă, și nici cu partea ucraineană. Acesta din urmă a reacționat rapid, considerând că această decizie a fost luată „în contradicție cu acordurile din trecut”. Autoritățile maghiare au urmat exemplul Poloniei, interzicând, în aceeași perioadă, importurile de cereale și semințe oleaginoase, printre altele. Spre deosebire de Varșovia, Budapesta continuă să permită tranzitul mărfurilor ucrainene.

Slovacia, la rândul ei, permite tranzitul mărfurilor, dar interzice importul de grâu și alte câteva produse agricole ucrainene din 18 aprilie până la o nouă notificare. Țara central-europeană a emis deja o interdicție recentă privind vânzarea și prelucrarea cerealelor ucrainene depozitate pe teritoriul său, în urma descoperirii a 1.500 de tone de grâu contaminate cu un pesticid interzis în Uniunea Europeană.

De teama unui blocaj, Bulgaria a anunțat, de asemenea, că ia în considerare restricții.

Prăbușirea prețului grâului

Luni, 17 aprilie, la Varșovia, ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus, a declarat după o întâlnire cu omologul său ucrainean că sunt în curs negocieri pentru soluționarea chestiunii tranzitului. „Nu ne opunem tranzitului mărfurilor, dar vrem să fim 100% siguri că aceste produse, care ne destabilizează piața, nu vor rămâne în Polonia. Lucrăm la un acord care să garanteze asta. Ministrul a făcut un apel la Comisia Europeană să întreprindă „acțiuni în această direcție cât mai curând posibil”. „Vrem să semnalăm Uniunii Europene că avem nevoie și de schimbări în chestiunea tarifelor”, a adăugat el.

Ministrul s-a deplasat apoi la punctul de trecere a frontierei Dorohusk pentru „a se asigura în persoană că decizia guvernului este respectată”. Între altele, în această localitate, din februarie, se organizează regulat acțiuni de blocare de către sindicatele fermierilor. Afluxul masiv de cereale ucrainene a devenit o problemă politică majoră pentru coaliția de guvernământ, cu șase luni înainte de alegerile legislative, și subiectul unor mari tensiuni în țară.

Polonia, ea însăși un mare producător, se confruntă cu un excedent de 8 până la 9 milioane de tone de cereale, iar prețul unei tone de grâu a scăzut de la 390 de euro la 190 de euro. Guvernul le-a promis fermierilor o despăgubire de către agențiile guvernamentale la un preț garantat de 300 de euro pe tonă. Experții subliniază însă că nu s-a făcut nimic pentru a rezolva problema logistică a evacuării surplusului de cereale. În timpul sezonului de iarnă, porturile poloneze cu capacitate redusă au fost saturate cu importuri de cărbune. Acum, cu trei luni înaintea următorului sezon de recoltă, aceste probleme logistice se vor amplifica.

Procesul de fraudă

Controalele de calitate asupra grâului din Ucraina au scos la iveală și o serie de nereguli, potrivit prefectului regional din Lublin. Grâu „tehnic”, care nu este destinat consumului uman sau animal, ci are utilizări industriale, a fost revândut în special pentru furaje. De asemenea, a fost descoperit o fraudă prin care grâul ucrainean era comercializat ca fiind polonez, iar o anchetă a fost deschisă de parchetul orașului Zamosc.

La Bruxelles, interdicțiile din Polonia și Ungaria nu sunt privite cu ochi buni. Decizia unilaterală luată de cele două țări este considerată „inacceptabilă” de către Comisia Europeană. Luni, executivul comunitar a anunțat că a „solicitat informații suplimentare de la autoritățile competente pentru a putea evalua aceste măsuri”, în special baza lor legală. Pe de altă parte, Executivul nu a menționat consecințe pentru cele două țări în cazul unei încălcări dovedite a reglementărilor.

În mai 2022, Uniunea Europeană a decis să vină în ajutorul Kievului, aflat sub blocadă navală rusească, pentru a ajuta la evacuarea cerealelor pe „căi de solidaritate”, prin adaptarea drumurilor și a legăturii pe calea ferată dintre Ucraina și Europa. În loc să fie exportate în restul lumii, aceste produse, precum porumbul, semințele oleaginoase și culturile proteaginoase, au fost într-adevăr exportate din Ucraina, dar au rămas în mare parte în țările vecine, saturând silozurile și destabilizand piețele, scăzând prețurile.

„Măsuri unilaterale”

Potrivit datelor UE, importurile de produse agricole din Ucraina au crescut cu 88% între 2021 și 2022, ajungând la 13 miliarde EUR, sau 8% din importurile totale ale Europei. În ceea ce privește cerealele, importurile de porumb și grâu au crescut cu 62%, respectiv 960% în volum. „Am fost alertați la începutul anului de către diferite țări”, amintește un înalt oficial european. Iar Comisia, după un studiu inițial, a alocat 56 de milioane de euro sub formă de ajutoare și compensații pentru fermierii polonezi, români și bulgari. Aceste ajutoare nu au fost considerate suficiente. „Studiem un al doilea pachet de ajutor”, a declarat luni Comisia.

Practic, instrumentalizarea importurilor ucrainene în dezbaterea publică poloneză este foarte iritantă la Bruxelles. „De mai bine de un an, guvernul polonez atacă orice stat membru care nu este dispus să ofere Ucrainei un sprijin politic, militar și economic maxim”, a spus un diplomat european. Acum, când ajutorul îi afectează propria economie, Polonia nu numai că ia măsuri unilaterale, care contravin regulilor UE, dar cere și compensații financiare pentru fermierii săi”.

Pentru Polonia, dar și pentru Uniunea Europeană, încorporarea rapidă a Ucrainei în piața unică „este o adevărată trezire la realitate”, subliniază un înalt oficial de la Bruxelles. Integrarea unei țări de 40 de milioane de locuitori, mai mare decât Franța, nu este o treabă ușoară. În mod normal, acest lucru necesită ani de negocieri. În această chestiune comercială, am mers mult prea repede. Și acest lucru are consecințe”.