Războiul din Ucraina consumă o cantitate enormă de muniţie (…) Acest lucru pune sub presiune industriile noastre de apărare. (…) Aşa că trebuie să accelerăm producţia şi să investim în capacităţile noastre de producţie”, a declarat acesta.

„NATO este alături de Ucraina atâta timp cât va fi nevoie”, a mai spus Jens Stoltenberg.

Războiul din Ucraina a secătuit stocurile occidentale de arme

În Ucraina, trupele trag până la trag până la 10.000 de obuze de artilerie zilnic, ceea ce a secătuit stocurile occidentale și, totodată, a dezvăluit lipsa de eficiență, viteză, și forță a lanțurilor de aprovizionare, relatează Reuters.

Chiar și înainte de izbucnirea războiului, multe țări membre ale NATO nu au reușit să își atingă țintele de stoc ale Alianței, mulți oficiali crezând că războaiele clasice, de uzură, cu lupte de artilerie la scară largă, sunt de domeniul trecutului.

Din acest motiv, este foarte probabil ca NATO să ceară membrilor săi să își mărească stocurile de muniție.

„Dacă Europa ar trebui să lupte cu Rusia, unele ţări ar rămâne fără muniţie în câteva zile”, a declarat un diplomat european pentru Reuters.

Un oficial al NATO a declarat pentru sursa citată, sub protecția anonimatului, că Alianța tocmai a finalizat o analiză a stocurilor de muniție rămase.

„Acele (obiective de muniţii) pe care le-am stabilit – fiecare aliat are o ţintă specifică – nu erau îndeplinite în cea mai mare parte (înainte de războiul din Ucraina)”, a spus acesta.

Numeroase linii de producție s-au închis

De obicei, NATO însărcinează fiecare aliat să furnizeze anumite capacităţi la care alianţa poate apela în caz de conflict.

Acest lucru ar putea însemna, de pildă, că un anumit aliat trebuie să aibă o divizie blindată – între 10.000 şi 30.000 de soldaţi – complet echipată şi pregătită cu muniţie, capabilă să lupte la un anumit nivel de intensitate pentru o anumită perioadă de timp. Respectând toate aceste condiții, țara respectivă va trebui să furnizeze o anumită cantitate de muniţie, tancuri, obuziere şi orice altceva poate fi necesar pentru a îndeplini cerinţele NATO.

Potrivit oficialului NATO cu care a discutat agenția, cel mai mare deficit este reprezentat de muniţiile decisive pentru luptă, de la obuze de 155 mm folosite la rachete HIMARS şi muniţie pentru sisteme de apărare aeriană precum IRIS-T, Patriot şi Gepard, toate folosite intens de trupele ucrainene.

Deciziile în legătură cu obiectivele de stocare sunt așteptate la jumătatea lunii iulie, când liderii NATO se vor reuni în cadrul summitului din Lituania, mai scrie Reuters.

Războiul din Ucraina a mai scos la iveală și lipsa de capacitate industrială necesară pentru a accelera rapid producţia. Multe linii de producție au dispărut dacă de-a lungul anilor, comenzile guvernamentale au scăzut. Miniștrii Apărării din NATO vor dezbate această problemă, la Bruxelles, marți și miercuri, înainte ca zeci de lideri occidentali să se reunească pentru Conferinţa de Securitate de la München.