Cehia, Slovenia, Malta, Cipru, precum si Estonia, Lituania si Letonia. Largirea Uniunii ridica mari semne de intrebare: in ce masura conduce extinderea la crestere economica in statele membre? La aceasta intrebare incearca sa raspunda, chiar si partial, studiul grupului financiar UBS intitulat „O Europa largita, o Europa mai puternica?”. In ceea ce priveste cresterea economica, tarile candidate vor avea rate semnificative de crestere. Va continua procesul de recuperare a distantei ce separa tarile candidate de cele existente deja in UE. Specialistii elvetieni dau urmatorul verdict: daca actualele ritmuri de crestere economica se mentin, noii membri vor avea nevoie de 28 de ani pentru a injumatati distanta ce le separa de tarile care formeaza de mai multa vreme UE.Succesul aderarii depinde, pentru noile tari membre, de calitatea politicilor economice, care ar trebui sa duca la sporirea investitiilor straine directe. Chiar si Polonia, una dintre cele mai mari tari est-europene, cu un produs intern brut pe cap de locuitor de aproximativ 9.000 de euro si o populatie de 38 milioane de locuitori, va beneficia in anul 2006 de transferuri nete de fonduri de la Uniune de doar zece la suta din ceea ce a incasat Spania in anul 2001, a carei populatie de 40 milioane de locuitori este usor superioara Poloniei. Moneda unica europeana va incuraja comertulPentru statele membre ale Uniunii consecintele aderarii sunt limitate de dimensiunile mici ale noilor membre: produsul intern brut al candidatelor, calculat la cursurile de schimb actuale reprezinta doar cinci procente din cel al Uniunii. Comisia Europeana estimeaza ca extinderea va aduce tarilor membre o crestere de doar 0,5 procente in urmatorii 10 ani.De extinderea UE vor profita indeosebi statele membre aflate in apropiere geografica de tarile candidate: Germania, Austria si tarile din Peninsula Scandinava. Ele vor beneficia de o crestere de doua-trei procente. Pentru a obtine aceste efecte pozitive se impune flexibilizarea pietelor fortei de munca. Dupa anul 2006, tari precum Spania, Irlanda si Portugalia nu numai ca nu vor putea beneficia de pe urma extinderii, dar vor avea de suferit din cauza redirectionarii fondurilor comunitare.Intrebarea care naste cele mai multe controverse ramane cea a profitabilitatii extinderii pentru actualele state membre. Nu se poate face o paralela cu situatia din Germania de Est dupa caderea Zidului Berlinului. In landurile din Germania de Est, salariile erau stabilite in economia planificata, fara legatura cu productivitatea muncii. Daca salariul din tarile candidate se raporteaza la salariul din Elvetia (luat ca baza de raportare de 100), majoritatea tarilor candidate se afla mult sub acest nivel. Un roman castiga, de exemplu, de zece ori mai putin decat un locuitor din ZALrich. Un ungur ajunge la 15 procente din salariul unui elvetian, iar bulgarii sunt pe ultimul loc, cu numai sase-sapte procente.Dezvoltarea tarilor cu un deficit bugetar ridicat – nevoite sa respecte criteriile Tratatului de la Maastricht – va fi pusa sub semnul intrebarii in viitorul apropiat. Cu toate acestea, studiul UBS prevede si consecinte pozitive decurgand din efectele pe termen lung ale functionarii Uniunii Economice si Monetare Europene. Prin eliminarea monedelor locale, se vor intensifica transferurile de capital si comertul.