Introducerea „taxei pe stâlp” stârnește critici vehemente în rândul specialiștilor în economie, fiind considerată una dintre cele mai dăunătoare măsuri fiscale. Profesorul Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice din București, explică motivele pentru care această taxă este extrem de nocivă, comparând-o cu alte forme de impozitare, cum ar fi TVA-ul.
Taxa pe stâlp: o povară fiscală cu impact direct asupra prețurilor finale
Profesorul Cristian Păun atrage atenția că taxa pe stâlp are un efect mult mai direct asupra prețurilor finale decât TVA.
El subliniază că aceasta nu permite nicio regularizare sau compensare, așa cum se întâmplă în cazul TVA-ului. Astfel, impactul acestei taxe se resimte imediat și direct în costurile suportate de consumatori.
„Taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe. Este mai nocivă decât alternativa creşterii de TVA. Nu se regularizează ca TVA, nu există o compensaţie ca la TVA. Se duce mult mai direct în preţul final. Cu atât mai mult cu cât vizează domenii în care preţul este reglementat de stat, în care producţia este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicaţii, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.).
Este o taxă ce se va regăsi în tot şi în toate foarte repede. La care se aplică, desigur, TVA. TVA care nu a fost mărit deocamdată dar care se va aplica la accize mărite, la taxa pe stâlp, la suprataxa pe cifra de afaceri pentru companiile mari. Presiunea fiscală a ajuns extrem de mare pe marii contribuabili la bugetul de stat, mulţi dintre ei fiind companii multinaţionale”, explică profesorul într-o postare pe rețelele de socializare.
Această taxă afectează sectoare strategice precum energie, gaze naturale, petrol, telecomunicații și infrastructură, domenii în care prețurile sunt adesea reglementate de stat.
Lipsa viziunii economice și efectele asupra economiei naționale
Cristian Păun consideră că introducerea acestei taxe reflectă o lipsă acută de viziune economică și de educație în domeniul financiar.
El cataloghează măsura drept „una dintre cele mai anti-naționale” și subliniază că taxarea excesivă nu poate conduce la dezvoltare economică.
„Nicio ţară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă. Taxarea nu este şi nu poate fi despre dezvoltare, ci despre redistribuirea arbitrară şi pe principii politice (nu economice) a acumulării de resurse de la cei care se dezvoltă mai mult. Din moment ce iei resurse de la unii ca să le dai altora, dezvoltarea nu poate fi niciodată spectaculoasă.”, adaugă specialistul.
Investiții încetinite și efecte negative asupra balanței comerciale
Taxa pe stâlp va avea un impact devastator asupra investițiilor, avertizează Cristian Păun. El precizează că măsura va încetini proiectele majore necesare redresării economice a României.
Mai mult, aceasta va accentua exporturile de resurse naturale brute și va crește importurile de produse finite, afectând astfel balanța comercială a țării.
„Implementarea taxei va înrăutăți și mai mult balanța comercială va încetini investiţiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa, va dinamita industrializarea României în perioada următoare, va încuraja şi mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) şi importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în ţările din jur care nu au această taxă). Va înrăutăţi şi mai mult balanţa comercială”, subliniază profesorul.
Izolarea României și pierderea atractivității pentru investitori
Cristian Păun avertizează că această taxă va îndepărta investitorii străini și va izola România pe plan internațional, într-un moment crucial pentru dezvoltarea sa.
El sugerează că reintroducerea acestei taxe ar putea avea motive ascunse, menite să descurajeze dezvoltarea economică a țării și să împiedice accesul la resurse energetice ieftine.
„Taxa va izola şi mai mult România şi o va scoate de pe harta lumii în ceea ce priveşte integrarea sa în marile lanţuri de valoare din care nu ar trebui să lipsim dacă avem pretenţii. Va îndepărta potenţialii investitori. Va reduce oportunităţile pentru mulţi români. Va avea un efect mai degrabă contrar. Nu va rezolva problemele ci le va agrava şi mai tare.
Având în vedere că este reintrodusă fix când ne apropiem cu paşi repezi de momentul primelor molecule de gaz din Marea Neagră, nu poţi să nu te întrebi dacă nu există chiar un interes ascuns care a reîncălzit această ţopăială fiscală aberantă inventată de Guvernul Ponta cu ani în urmă (la care am renunţat în 2017, taxa având efecte adverse vădite).
Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu scoatem capul. Să nu ne dezvoltăm. Să nu avem energie ieftină pe aici, gaz ieftin pe aici. Să nu fim independenţi. Să nu furnizăm aceste lucruri celor din jurul nostru (Moldova, Ucraina). Să stăm în noroi şi mocirlă”, a declarat acesta.
Reintroducerea acestei măsuri, după ce a fost eliminată în 2017 din cauza efectelor adverse, ridică întrebări asupra intereselor din spatele acestei decizii fiscale. Profesorul Păun concluzionează că implementarea taxei pe stâlp ar putea avea consecințe severe pentru independența economică a țării.
