"Continuarea aplicării taxei clawback în forma actuală poate duce şi la distrugerea capacităţilor de producţie farmaceutică din România, care sunt exclusiv producătoare de medicamente generice".

APMGR susţine că a propus deja autorităţilor o soluţie pentru calculul diferenţiat, bazată pe introducerea unei proporţii de maximum 65% în calculul procentului "p" din formula clawback, aceasta fiind agreată de CNAS şi acceptată de Ministerul de Finanţe ca fiind neutră din punct de vedere bugetar.

"Un calcul diferenţiat pentru medicamentele cu preţ accesibil, care sunt în majoritatea lor medicamente generice, ar afecta pozitiv două treimi din tratamentele utilizate în prezent în România, care tratează cele mai vulnerabile categorii sociale, respectiv medicamentele pentru afecţiuni cardiovasculare, reumatice, ale aparatului respirator, precum şi antibioticele la preţuri accesibilă".

Potrivit APMGR, încurajarea consumului de medicamente generice rămâne singura soluţie realistă de asigurare a accesului la tratament al tuturor pacienţilor, în condiţii de menţinere sub control a costurilor publice, asociaţia solicitând autorităţilor să considere, pe termen mediu, excluderea producătorilor de medicamente generice de la plata taxei clawback.

De asemenea, APMGR continuă să afirme actualizarea periodică a listei de medicamente compensate, dar atrage atenţia că finanţarea acesteia exclusiv prin taxa clawback este nerealistă şi ar putea crea probleme majore în ceea ce priveşte accesul populaţiei la tratamentele de bază şi salută iniţiativa autorităţilor de a înfiinţa noi organisme specializate care să studieze eficienţa terapeutică şi economică a noilor tratamente.

Pe de altă parte, APMGR face un apel la reţinere şi responsabilitate în comunicarea publică referitoare la efectele miraculoase pe care actualizarea listei de medicamente compensate le-ar avea asupra pacienţilor în suferinţă.