ONG-ul a menționat că un total de 286,5 miliarde euro ar putea fi generat, annual, prin perceperea de taxă de 2% pentru cetățenii europeni cu o avere netă de peste 4,6 milioane euro, de 3% pentru avere peste 45,7 milioane euro și de 5% pentru o avere de peste 913 milioane de euro.

În comparație, bugetul anual al UE variază între 160 și 180 de miliarde de euro – sau aproximativ 1% din PIB-ul blocului, potrivit think tank-ului cu sediul la Bruxelles, informează Euractiv.com.

Sprijin public considerabil pentru o astfel de măsură

Studiul apare pe fondul semnelor unui sprijin internațional tot mai mare privind impunerea unor taxe pentru bogăția extremă, dar și pe fondul scăderii sprijinului pentru partidele europene – mai ales de stânga sau de centru-stânga – care susțin o astfel de măsură.

„Credem că un impozit pe avere este foarte fezabil și este doar o chestiune de voință politică să spunem dacă este posibil sau nu”, a declarat Julien Desiderio, consilier pentru politici la Oxfam.

El a precizat că, deși „este adevărat că partidele de dreapta care conduc astăzi în sondaje și nu susțin impozitul pe avere”, există, încă, un sprijin public considerabil pentru o astfel de măsură.

Potrivit Euractiv, Desiderio a făcut referire la un sondaj Eurobarometru din februarie 2023, care a constatat că 67% dintre cetățenii europeni au fost de acord că „este o sarcină importantă pentru guvernele naționale să-i impoziteze pe cei bogați pentru a-i sprijini pe cei săraci”.

El a menționat faptul că Spania, a patra cea mai mare economie a blocului, a introdus o astfel de măsură încă din 2022.

O taxă globală pe avere a fost susținută în mod deschis de mai mulți miniștri de Finanțe din G20 – inclusiv de ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, a menționat el.

Partidele politice care susțin impozitul pe avere vor pierde teren la europarlamentare

Cu toate acestea, se estimează că partidele politice care susțin impozitul pe avere vor pierde teren la alegerile europarlamentare din iunie.

Potrivit ultimelor previziuni electorale, se așteaptă ca grupurile Social-Democraților și Verzilor/ALE – care susțin această măsură – să piardă cinci, respectiv 20 de locuri.

Cu toate acestea, Grupul de Stânga, care susține și un impozit pe avere, urmează să câștige 10 locuri.

Studiul Oxfam vine în urma unui raport al Observatorului Fiscal al UE, publicat în octombrie anul trecut, care cerea „un impozit global coordonat pe averea minimă pentru cei foarte bogați”.

Raportul a menționat că ponderea bogăției globale, deținută de miliardari, s-a triplat în ultimii 25 de ani.

De asemenea, a estimat că o taxă minimă globală de 2% impusă miliardarilor ar genera 214 miliarde dolari anual în venituri publice suplimentare la nivel global, inclusiv 42,3 miliarde dolari (sau aproximativ 38,9 miliarde euro) numai în UE.

„Formule magice”?

Studiul Oxfam vine și pe fondul unui impuls mai amplu din partea factorilor de decizie europeni de a încuraja sectorul privat să finanțeze investiții esențiale pentru a facilita tranzițiile verzi și digitale. Blocul comunitar încearcă să limiteze cheltuielile publice, după cheltuielile guvernamentale grele din timpul pandemiei și al crizei energetice ulterioare.

Mișcarea a fost criticată de numeroși experți, care susțin că sectorul privat este prost echipat pentru a finanța multe dintre aceste investiții din cauza lipsei de profitabilitate.

„UE are nevoie disperată de o nouă strategie de finanțe publice, care să nu se teamă să se împrumute în siguranță pentru a investi în viitorul nostru și pentru a se asigura că super-bogații plătesc ceea ce datorează”, a declarat Sebastian Mang, ofițer senior în domeniul politicilor la think-tank New Economics Foundation.

Philippe Lamberts, co-președintele grupului Verzilor/ALE, a remarcat că forța de a încuraja companiile private să finanțeze astfel de investiții prin integrarea în continuare a pieței unice a blocului și, în special, aprofundarea uniunii piețelor de capital, „se agăță de formule magice” privind modul în care funcționează economia.

„Realitatea este că proprietarii de capital privat nu au niciun interes în a investi în tranziția ecologică”, a spus Lamberts pentru Euractiv. „Ei fac asta doar atunci când este profitabil sau dacă sunt obligați legal să o facă”, susține el.

Într-un posibil semn al deschiderii tot mai mari a factorilor de decizie din UE față de finanțarea publică, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a cerut ca mecanismul de redresare și reziliență, care va expira în 2026, să devină un „plan” pentru viitoarele programe ale UE.

„Nu am nicio îndoială că UE ar beneficia enorm de pe urma unui activ permanent, proporțional cu dimensiunea economiei sale, iar aceasta va fi o problemă importantă de discutat de către următoarea Comisie”, a spus Gentiloni.

El a adăugat că „obiectivul final al UE ar trebui să fie stabilirea unei capacități fiscale centrale la nivelul UE” care ar putea fi folosită pentru „a furniza bunuri publice europene în domenii precum energia, inovația și apărarea”.