,,În ciuda reglementărilor legale care rămân ambigue, am decis sa plătim aceste sume. Decizie reconfirmă  angajamentul companiilor membre APMGR față de pacienți, de sistemul sanitar și, nu în ultimul rând,  față de economia României,” spune Dragoș Damian, președintele APMGR. Companiile membre APMGR, majoritatea acestora având facilități de producție în România, atrag însă atenția că politica autorităților în domeniul sănătății le va pune în curând în situația de a nu mai fi capabile să susțină un asemenea efort financiar.
O taxă clawback care are un impact major asupra producătorilor de generice, termenele de rambursare care au ajuns la 300 de zile, intenția autorităților de a elimina medicamentele cu prețuri sub 10 lei din lista de compensate, precum și lipsa oricărei măsuri de încurajare a consumului de medicamente generice vor duce la falimentul producătorilor de medicamente generice și, implicit, la dispariția de pe piață a medicamentelor cu preț accesibil. Datorită plății taxei clawback și a termenelor de rambursare de aproape un an, producătorii de medicamente generice ajung să acopere jumătate din deficitul public al consumului de medicamente compensate, deși valoarea vânzărilor de medicamente generice reprezintă doar 30% din totalul vânzărilor de medicamente în România.
”Noua formulă după care se calculează taxa clawback, împreuna cu introducerea de molecule noi pe lista medicamentelor compensate, vor avea efecte catastrofale asupra producătorilor de medicamente generice, care vor plăti pentru un consum de care nu sunt responsabili,” spune Dragoș Damian, președintele APMGR. Producătorii de medicamente cu prețuri accesibile sunt cei mai afectați de aplicarea taxei clawback în forma actuală, aceasta incluzând și marjele distribuitorilor şi farmaciilor. În plus, din cauza mecanismului de stabilire a prețului la medicamente în România, aceste marje au o pondere semnificativ mai mare în cazul medicamentelor generice comparativ cu cele inovatoare. Întrucât marjele practicate în acest moment reprezintă însumat 38% din preţul de raft al medicamentelor generice, producătorii de medicamente generice plătesc în mod injust sume mult mai mari sub forma taxei clawback.
Excluderea medicamentelor cu prețuri sub 10 lei din lista de compensate este o măsură care va restricționa accesul la tratament pentru pacienții cronici și pentru cei cu venituri reduse.
Conform CEGEDIM, medicamentele cu prețuri sub 10 lei au reprezentat 54% din volumul de medicamente cu prescripție medicală utilizate în Romania, ceea ce indică folosirea pe scară largă a acestora, în special de către populația cu venituri reduse. De asemenea, aceste medicamente reprezinta circa 58% din antibioticele cu prescripție medicala. Genericele înseamnă, în volum, două treimi din tratamentele utilizate în prezent de pacienţii din România, în timp ce cheltuielile corespunzătoare acestor tratamente reprezintă sub 30% din valoarea totală anuală a medicamentelor compensate și gratuite.
Introducerea de tratamente noi pe lista de medicamente compensate este o măsură salutară, în măsura în care guvernul poate asigura suplimentarea bugetului sănătății, altfel formula actuala a taxei clawback va arunca povara acestei măsuri pe producătorii de medicamente generice. „Nu vom face decât să omorâm industria locală de medicamente generice, cu efecte deosebit de grave asupra economiei românești și catastrofale pentru pacienți, care nu vor mai beneficia de medicamente cu prețuri accesibile,” mai spune Dragoș Damian.