Contribuţia trimestrială se va calcula şi aplica pentru acele volume de vânzări care depăşesc media trimestrială a sumelor aprobate prin buget pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru cele folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, tratament spitalicesc şi pentru centrele de dializă
Plata se va face în funcţie de cota de piaţă a fiecărui deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va calcula şi va comunica valoarea procentului pe care fiecare deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă o va plăti, în funcţie de o formulă matematică stabilită. Astfel, de exemplu dacă într-un trimestru, statul alocă pentru consumul de medicamente un buget de 100 milioane de lei, iar consumul real în acel trimestru este de 150 milioane de lei, valoarea procentului pe care o societate va avea obligaţia de a o achita către stat este de 33% din volumul de vânzări.
"De la început vreau să subliniez că mecanismul de clawback nu înseamnă o nouă taxă. Şi până în prezent a existat obligativitatea achitării de către firmele de medicamente a unei contribuţii care funcţiona pe principiul unei taxe aplicate la volumul de vânzări pentru toate medicamentele. Sistemul s-a dovedit însă a fi nefuncţional, nu şi-a atins obiectivul declarat, iar anul acesta au fost colectate doar aproximativ 5% din suma previzionată. Ca urmare a existat această necesitate de a  modifica mecanismul financiar", a declarat ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli.
Acesta a mai precizat că mecanismul pe care îl propune în prezent are mai mult efect reglator, prin care se controlează depăşirea bugetelor. "De exemplu, în ultimul an, în domeniul oncologic, creşterea consumului de medicamente oncologice este de 20%, în timp ce morbiditatea a crescut cu 8%. Noile măsuri nu vor afecta direct bolnavul, acesta nu va avea de plătit mai mult pentru medicamente", a mai spus ministrul Ritli.
Sumele încasate din această contribuţie vor fi venituri la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi vor fi folosite pentru asigurarea medicamentelor incluse în programele naţionale de sănătate,  pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală şi pentru servicii medicale.
Pentru neachitarea la termenul prevăzut a contribuţiei, se vor percepe dobânzi şi penalităţi. Mai mult, pentru persoanele juridice  care nu îşi îndeplinesc obligaţiile de plată a contribuţiei în termen de 180 de zile  de la data scadenţei, sancţiunea poate ajunge până la excluderea de pe listele de medicamente compensate şi gratuite a medicamentelor la care deţin autorizaţie de punere pe piaţă.
Producătorii de medicamente: "Nu putem susține această taxă"

Într-un comunicat publicat chiar după ce Ministerul a anunțat noua formulă a taxei clawback, Asociația Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) anunță că industria de medicamente nu poate sustine taxa aprobată, pentru că depășirea bugetului la care se adauga și „pierderile”  din sistem, urmează să fie suportată integral și în mod exclusiv  de către producătorii de medicamente.

"Taxa este nesustenabilă, în condițiile în care diferența dintre banii alocați și consumul de medicamente se menține. Aceasta măsură vine in contradicție cu nevoia crescută de acces la medicamente și servicii medicale pentru populația României", susține ARPIM.

Citește și: Taxa clawback ameninta sa franeze vanzarile de medicamente