„Pe bugetul estimat de către ministrul Sănătăţii, anul aceasta, ar fi trebui să se colecteze prin taxa clawback aproximativ 1,2 miliarde lei şi pe coplăţi, circa 300 – 400 milioane lei. Sunt bani care ar fi trebuit să intre în sistemul de sănătate şi să-i îmbunătăţească starea financiară. Aflăm că, de fapt, suntem la nivelul de 30% din ceea ce ar fi trebuit să intre în sistem în acest moment”, a declarat senatorul Iosif Secăşan.

Acesta a subliniat că din semnalele venite din dialogul permanent dintre Ministerul Sănătăţii şi producători, importatori şi distribuitori de medicamente, rezultă că nu există o bună funcţionalitate a mecanismului legiferat cu privire la taxa clawback, astfel că se impune modificarea acestuia.La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a susţinut că România se află într-o situaţie unică în lume. „România este singura ţară din lume unde i se cere unui agent economic privat, respectiv industriei producătoare de medicamente, să acopere deficitul bugetar pentru medicamente. Aceasta este esenţa taxei clawback. Statul are un buget pentru medicamente care este departe de a satisface nevoile pacienţilor, consumul este mult mai mare şi i se cere industriei să asigure diferenţa între consumul real şi bugetul care a fost stabilit”, a spus Dan Zaharescu.

Potrivit datelor comunicate de ARPIM, pentru trimestrul I al acestui an, diferenţa a fost de 33% în preţuri de producător. Pentru 2012, bugetul pentru medicamente a fost setat la nivelul consumului real al anului 2009, care a fost de 5,7 miliarde lei. În 2011, consumul real a fost de 6,8 miliarde lei, iar pentru anul acesta sunt estimate 7,2 miliarde lei. „În actuala formulă de calcul ar trebui să acoperim diferenţa între 7,2 miliarde lei şi 5,7 miliarde lei, ceea ce este peste puterile noastre. Dacă ar fi fost să acoperim diferenţa de la 6,8 miliarde la cele 7,2 miliarde lei, respectiv consumul real de anul trecut, aceasta s-ar fi putut face fără probleme”, a adăugat Dan Zaharescu.

Consecinţa neplăţii taxei clawback, pe lângă implicarea ANAF şi aplicarea de penalităţi, este – după cum a arătat Dan Zaharescu – eliminarea în mod automat a întregului portofoliu de medicamente al companiei respective din lista de compensate şi gratuităţi, ceea ce reprezintă o ameninţare foarte gravă la adresa sănătăţii pacienţilor care nu vor mai avea acces la o serie de medicamente. „Pe lângă toate taxele pe care noi le plătim statului român pentru desfăşurarea activităţii în România, mai plătim şi 33% pe valoarea decontată de către Casa de Asigurări de Sănătate. Sumele s-au plătit, suntem agenţi economici responsabili care am înţeles că trebuie să funcţionăm în cadrul legal setat de statul român, dar nu înseamnă că vom putea plăti şi în trimestrele următoare pentru că, din punct de vedere economic, nu este sustenabil”, a declarat reprezentantul ARPIM. Potrivit senatorului Secăşan, este necesar să se ajungă, chiar şi printr-un compromis, la un mecanism operaţional pentru ca pretenţiile ministerului să fie racordate la posibilităţile de plată ale importatorilor, producătorilor şi distribuitorilor, astfel încât operatorii de pe piaţa medicamentelor să nu intre în imposibilitate financiară de plată, însă este obligatoriu ca aceştia să contribuie – printr-o taxă rezonabilă şi decentă – la susţinerea sistemului de sănătate.

În momentul de faţă, o comisie alcătuită din reprezentanţi ai ministerelor Sănătăţii şi Finanţelor, ai Casei de Asigurări de Sănătate şi ai industriei de medicamente analizează noi formule de calcul pentru taxa clawback. Intenţia este ca, până la sfîrşitul acestei săptămâni, se se ajungă la un acord. „Modificarea taxei clawback este o chestiune sensibilă şi importantă în acelaşi timp, dat fiind că sistemul de sănătate este într-un deficit cronic din punctul de vedere al finanţării, dar o decizie trebuie fundamentă pe criterii economice şi mai trebuie să fie şi fezabilă şi aplicabilă, totodată”, a declarat senatorul Ion Rotaru, preşedintele Comisiei pentru sănătate publică.

Astăzi, membrii Comisiei pentru sănătate din Senat au aluat în discuţie o propunere legislativă de modificare a taxei clawback, având însă în vedere discuţiile de la Ministerul Sănătăţii au decis respingerea acesteia. „Noi nu ne opunem existenţei unei asemenea taxe, dar dorim să fie la un nivel rezonabil din punct de vedere economic”, a declarat în cadrul şedinţei reprezentantul ARPIM.

Sursa: Agerpres