Bolnavi care nu îşi mai permit tratamentul, medicamente dispărute complet, producători falimentari şi farmacii independente pe cale de dispariţie. Un tablou sumbru care riscă să devină real nu peste mult timp dacă legislaţia referitoare la taxa clawback (plătită de producătorii de medicamente compensate) nu va fi modificată.

Primele semne au apărut deja. Câţiva producători au anunţat că vor să îşi scoată din lista de compensate medicamentele proprii, pentru a nu mai plăti taxa, sau chiar să le elimine din portofoliu, în condiţiile în care afacerile pe acest segment nu mai rentează. Pentru primul trimestru al anului, producătorii au primit o „factură“ totală a taxei de peste 100 milioane de euro, dublă faţă de trimestrul anterior, şi acuză nesustenabilitatea modului de calcul: în ritmul actual, vor ajunge în mai puţin de zece ani să dea statului 97% din ce încasează. Pe de altă parte, statul are de finanţat deficite tot mai mari în sistemul de sănătate şi nu îşi mai permite să aloce prin CNAS, pentru compensarea medicamentelor, decât un buget mult mai mic decât consumul efectiv. Diferenţa încearcă să o recupereze de la producătorii de medicamente compensate, prin taxa clawback.

Capital deschide o dezbatere pentru a găsi soluţii de rezolvare a acestor probleme legislative, ale căror prime victime vor fi bolnavii.

Rețetă fiscală cu efecte grave pentru bolnavi

Marius Popa a fost diag­nosticat cu leucemie  în urmă cu trei ani. Tratamentul lunar l-ar costa 10.000 de lei, dacă nu ar beneficia de o compensare de 90%. În doar câteva săptămâni, el riscă să îşi plătească medicamentele integral sau să nu le mai găsească în farmacii, pentru că producătorul medicamentelor fie va retrage produsele de pe lista de compensare, fie va înceta să le mai importe, fie pur și simplu va părăsi România. De ce? Pentru a se feri de un colaps financiar iminent, cauzat de o taxă impusă de Guvern în urmă cu un an, numită taxa clawback.
 
Cum s-a ajuns aici?

Cum nu îşi mai permitea să facă credite bugetare pentru a acoperi deficitul în sănătate, Guvernul s-a gândit, încă din 2009, cu ochii FMI-ului ațintiți asupra lui, să colecteze o taxă de la producătorii de medicamente. După multe variante, s-a ajuns la situația în care aceștia plătesc integral diferența dintre consumul efectiv de medicamente și bugetul alocat de CNAS în fiecare an pentru compensarea medicamentelor. Toate bune până acum, numai că s-a ales anul 2009 ca an de referință pentru consum, iar producătorii trebuie să plătească toate creşterile raportate la acel an, în care valoarea consumului a fost de 5,7 miliarde de lei, adică 1,425 miliarde de lei pe trimestru. Tot ceea ce depășește aceasta sumă trimestrială, se plătește. Astfel, dacă în 2012, consumul estimat este de 7,4 milarde, rezultă o plată trimestrială de 1,864 miliarde de lei. Aceasta este a doua factură pentru taxa clawback pe care au primit-o producătorii în plic, pentru trimestrul I din 2012, în valoare de 439 de milioane de lei, dublă fața de cea din trimestrul IV din 2011, care a fost de 208 milioane de lei.
„Orice clawback din Europa se referă la creștere, nu la deficit. Suntem de acord să plătim tot ce creștem în 2012 față de 2011, nu față de 2009. Asimptotic, se ajunge la 100% din încasări“, spune Sorin Popescu, coordonator grup de comunicare pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Cifrele indică clar o nesustenabilitate a taxei, care deja s-a dublat ca procentaj din încasări de la un trimestru la altul, ajungând la 33,6%.

Urmări grave pentru bolnavi

Văzându-se în imposibilitatea de a plăti taxa, producătorii nu au decât trei opțiuni: fie scot produsele de pe listele de compensate, pentru a nu mai plăti clawback, fie nu le mai produc sau importă, fie părăsesc România ca mediu investițional. Toate aceste posibile hotărâri se traduc într-un singur lucru pentru pacienții români: lipsa tratamentului. „Delistarea medicamentelor de pe lista de compensate ar însemna un cost mai mare pentru pacient, care ar fi nevoit să plătească tot“, spune Alina Culcea, director general adjunct al Actavis, primul producător local care a anunțat clar că va lua această decizie.
Oricum, potrivit legii, dacă taxa nu este plătită, acelui producător i se scot toate produsele de pe lista de compensare. „Politica celui mai mic preț ne înrăutățește situația prin exporturile paralele, care afectează 20% din piață. Deja bolnavii de cancer nu își mai găsesc injectabilele, care au plecat la export cu un preț și de trei ori mai mare”, spune Cezar Irimia, președintele Federației Bolnavilor Cronici din România (FBCR). Viitorul bolnavilor atârnă de corecția unor cifre, promisă de actualul guvern. „Există o necesitate imperioasă de a lua măsuri reparatorii pentru reglementarea taxei clawback“, a spus noul ministru al sănătăţii, Vasile Cepoi. „Singurul lucru bătut în cuie este nevoia de acces a pacienților români la medicamente, în condițiile în care populația este una dintre cele mai bolnave din Europa“, conchide reprezentantul pacienţilor cu boli cronice.

439 de milioane de lei este factura pe trimestrul I 2012 a taxei clawback, dublu faţă de precedenta, 208 milioane lei

Statul se degrevează de rolul de finanţator al sănătăţii şi îl transferă spre producători, care vor plăti deficitul. Cel mai mult vor suferi bolnavii.
Sorin Popescu, director comunicare, ARPIM