Pe bani Londra este oraşul care a dat tonul introducerii aşa-numitei „congestion charge“, o taxă care a redus traficul în centrul oraşului cu 15% şi a adus municipalităţii, în 2006, venituri de 176 de milioane de euro.
Deşi nu se poate mândri cu paternitatea ideii de a taxa accesul în zonele aglomerate ale oraşului, primarul Londrei, Ken Livingstone, are toate motivele să se considere iniţiatorul unui nou sistem de reducere a traficului, care atrage din ce în ce mai multe municipalităţi din lume. Tot mai multe oraşe din Marea Britanie, Germania, Norvegia şi chiar din îndepărtata Australie sau din America de Nord pun în aplicare sistemul care a salvat capitala Marii Britanii de la colaps.
În 2003, Londra începea războiul cu traficul. O taxă de cinci lire sterline era percepută tuturor maşinilor care intrau în zona centrală a oraşului, cu mici excepţii. După numai şase luni, rezultatele începeau să fie cuantificabile. Mai puţine maşini, o creştere cu 29.000 a numărului de călători în autobuze la orele de vârf, o reducere cu 60% a problemelor cauzate de trafic mijloacelor de transport şi, nu în ultimul rând, venituri de 71 de milioane de euro pentru municipalitate. Între timp, taxa a crescut la opt lire, iar aria de acoperire s-a lărgit considerabil la începutul acestui an. Conform TfL (Transport Organisation for London), taxarea a „deviat“ peste 60.000 de vehicule: 30% din şoferii acestora au ocolit zona, 50% au preferat să utilizeze transportul public şi circa 20% au trecut la utilizarea unor vehicule netaxabile (biciclete, motociclete, taxiuri).
„Taxarea accesului în centrul oraşului are ca rezultat reducerea cu aproape 70.000 a numărului de maşini care treceau zilnic prin această zonă. A însemnat şi o reducere a noxelor şi o siguranţă crescută pentru pietoni, biciclişti şi motociclişti şi a adus şi sume importante la buget care au fost reinvestite în reţeaua de transport în comun“, declară Ken Livingstone. În 2006, primăria a câştigat din această taxă 176 milioane de euro, acest fapt atrăgând atenţa multor altor oraşe din lume, care sunt pe cale să preia conceptul. Trondheim şi Oslo au pus în funcţiune sisteme similare, iar primarii din New York şi Sydney cochetează şi ei cu ideea. Partidul verzilor din Germania încearcă să impună autorităţilor locale aceeaşi strategie.